Bine ati venit ! - Infomass 2001-2017 - studii si sondaje autentice x
2012
21 Aug 2012

…….Studiul de audienta Radio , regiunea Nord-Est

 

Sectiunea 1 –  Obiceiuri de consum

1.1  – Procentul, numarul si structura ascultatorilor de radio la nivel regiunii Nord-Est

1.2  – Frecventa cu care este ascultat in general radio; identificarea si descrierea urmatoarelor categorii: ascultatori fideli de radio, ocazionali, intamplatori si non-ascultatori.

1.3  Locatii de ascultare a radio-ului

1.4  Procentul ascultatorilor de radio pe internet si cele mai ascultate radiouri pe internet

1.5  Ierarhizarea tipurilor de emisiuni/programe ascultate la radio in functie de preferintele personale; identificarea celor mai importante tipuri de programe in alegerea unui post de radio.

1.6  Genul de muzica preferat;

Sectiunea 2 –  Imagine, atitudine, notorietate

2.1 Perceptia ascultatorilor de radio cu privire la:

– postul cu cea mai buna muzica

– postul cu cele mai bune stiri

– postul cu cei mai buni prezentatori

– cel mai bun post de radio

2.2 Notorietate spontana emisiuni de radio

2.3 Notorietate spontana prezentatori

 

Sectiunea 3 – Weekly reach si Daily Reach

3.1 Cotele zilnice (daily reach) si saptamanale (weekly reach) ale principalelor posturi de radio; referire punctuala la numarul si procentul persoanelor care asculta intr-o zi, respectiv o saptamana posturile de radio vizate.

3.2 Frecventa cu care este ascultat fiecare din radio-urile vizate; identificarea procentului / numarului de ascultatori fideli, ocazionali, intamplatori pentru fiecare din radio-urile locale.

3.3 Profilul  diferentiat al ascultatorilor principalelor posturi de radio locale. Tabele si grafice care prezinta, pentru fiecare post de radio in parte, profilul ascultatorilor, in functie de: sex, varsta, nivel de scolarizare, venituri personale si venituri ale familiei, zona de rezidenta, ocupatie, statut social, etc.

Sectiunea 4 – Rating si market share

4.1 Rating general pe sferturi de ora

4.2 Rating-urile pe sferturi de ora pentru principalele posturi de radio; rating mediu pe zi si rating mediu in prime time

4.3 Cotele de piata a principalelor posturi de radio, pe fiecare sfert de ora; cotele de piata medii in prime time si pe toata saptamana.

 

[iframe: src=”http://www.infomass.ro/wp-content/uploads/2012/08/raport-audienta-radio-2011-regional.pdf” width=”100%” height=”800″ scrolling=”no” frameborder=”0″]

 

2012
21 Aug 2012

…….Raport politic si social Iasi

Extras din Sondaj OMNIBUS IASI

Marime esantion: 725  gospodarii
Tip esantion:  probabilistic
Eroare Iasi: +/- 3.6% cu o probabilitate de 95%.
Selecţia gospodăriilor:  a fost realizată pe baza de pas statistic.
Validare: eşantionul a fost validat pe baza recensamantului general al populatiei
Munca de teren: Toate chestionarele au fost aplicate la domiciliul respondentilor
Cu exceptia zilelor de sambata si duminica, chestionarile s-au  desfasoara intre ora 17.00 si 20.00, pentru oferi sanse egale persoanelor active de a intra in esantion

[iframe: src=”http://www.infomass.ro/wp-content/uploads/2012/08/Raport-Omnibus-Iasi-social-si-politic-optimizat.pdf” width=”100%” height=”1000″ scrolling=”no” frameborder=”0″]
2012
20 Aug 2012

…….Studiu “Proiect Palas Iasi”

Valoare investitie: 50 milioane Euro

Obiective principale:

  • Identificarea atitudinii generale a populatiei fata de proiectul Palas
  • Identificarea asteptarilor segmentului tinta cu privire la contructiile, facilitatile si serviciile ce ar trebui implementate prin proiectul urbanistic Madison

Metodologie: anchete sociologice prin chestionar

Populatie vizata: populatia municipiului Iasi

2012
20 Aug 2012

…….Studiu de Oportunitate deschidere Carrefour Bacau

 

Detalii: Studiu asupra oportunitatii deschiderii unui nou hipermaket in Bacau

Valoare investitiei :peste 20 milioane Euro

Obiective :

  • identificarea structurii detaliate a clientilor potentiali,
  • tipologiilor psiho-sociale de cumparatori
  • mixul de produs
  • asteptarile populatieipentru un shopping mall
  • bugete de timp liber
  • alte obiective confidentiale

Metode folosite: ancheta sociologica prin chestionar; esantion probabilist. Toate chestionarele au fost aplicate face to face

Esantion: peste 900 de familii din Bacau

 

Referinte : Thibault Mesnard,BRD-FRANTA divizia Sogeprom

2012
18 Aug 2012

…….Arcadia – piata serviciilor medicale in regiunea Nord-Est


Esantion:  peste 3400  de persoane cu domiciliu stabil in regiunea NORD-EST a Romaniei, cu varsta de peste 18 ani.

 Eroare: 3.2% in Iasi si 2% la nivel regional,

 

Obiective vizate:

1. Notorietate Arcadia  – evolutia pe parcursul unui an a  notorietatii spitalului Arcadia pe fiecare oras din regiunea Nord- Est in parte,  cu un accent mai puternic pe sursele de informare
2. Imagine perceputa Arcadia – o noua sectiunea ca va avea ca baza indicatorii din studiu din 2011 dar se vor adauga noi elemente care sa ajute la identificarea cat mai exacta a imaginii percepute precum si asteptarile fata de serviciile Arcadia
(practic vom compara viziunea ideala de spital privat si ceea ce reprezinta Arcadia in acest moment – solicitare)
3. Nivel de incredere in serviciile medicale private in general si nivel de incredere in serviciile medicale oferite de Arcadia
4.  Identificarea si segmentarea potentialilor clienti (grad I, II, II, IV) precum si evolutia numaului lor si a gradului de acoperire
5. Identificarea clientilor actuali, descrierea lor precum si identificarea  si gradului de multumire fata de serviciile primite precum si intentia de a reveni la Arcadia
6. Identificarea tipurilor de afectiune pentru care clientii ar veni la un spital privat in general si la Arcadia in particulr
4. Testare de preturi pentru anumite servicii ( lista furnizata de beneficiar)
5. Cate persoane apeleaza servcii medicale private si cate servicii medicale de stat; Frecventa cu care apeleaza la servicii medicale private comparativ cu frecventra cu care se apeleaza la servicii medicale de stat
6. Cele mai des accesate servicii in clinicile private; cele mai des accesate servicii in clinicile de stat
7. Frecventa cu care sunt realizate analizele medicale – in special in scop de preventie si frecventa cu care se merge la medic
6. Auto-aprecierea statii de sanatate a populatiei si identificarea , la nivel de potentiala amenintare in urmatorii 5 ani a unor posibile afectiune
7. Identificarea tipurilor de afectiuni de care sufera populatia, gravitatea lor precum si intentiile lor cu privire la posibila rezolvarea sau amelioare a afectiunilor
8. Sectiune speciala pentru femeile cu potential ridicat de a avea un copil in urmatorii 5 ani.
9. Sectiune speciala pentru familiile cu copii sub 14 ani
10. Obiective speciale , contextuale stabilite de comun acoord cu beneficiarul

 

Referinte: Dan Fiterman, director general Arcadia

 

2011
11 Jan 2011

…….Alegeri europene


Sondaj postelectoral

 

Direcția Generală Comunicare

Direcția C – Relații cu cetățenii

UNITATEA DE MONITORIZARE A OPINIEI PUBLICE


Primele rezultate: Distribuția între femei și bărbați

Populație: UE 18+ (în Austria 16+) Acoperire: UE 27 (26 830 cetățeni europeni)1

Perioada de lucru pe teren: 12 iunie – 6 iulie 2009

Bărbați: 12 5632 Femei: 13 5333


Trei note referitoare la sondajul postelectoral efectuat de către Parlamentul European au fost deja publicate pe site-ul PE4 la sfârșitul lunilor iulie și octombrie 2009. Această a patra analiză tratează problema repartiției votului între electoratul masculin și cel feminin, pentru a cunoaște mai bine factorii determinanți ai participării la alegerile europene din iunie 2009 în funcție de sex.

La 2 martie 2009, cu ocazia Zilei europene a femeii, Parlamentul și Comisia Europeană au publicat un sondaj5 privind femeile și alegerile europene. Acesta a pus în evidență faptul că electoratul feminin nu consideră că interesele sale sunt luate în

considerare îndeajuns de către Uniunea Europeană (UE) și că discriminările cu privire la salarii, cele manifestate la locul de muncă și în societate, în general, rămân foarte accentuate. Acest lucru explică un anumit sentiment de înstrăinare față de UE, exprimat în acest sondaj din luna martie a anului trecut.

1  Rezultatele acestui sondaj postelectoral au fost ponderate socio-demografic și politic pentru a se asigura reprezentativitatea acestora.

2 Bărbații cu drept de vot.

3 Femeile cu drept de vot.

Același sondaj a arătat că femeile cred că lumea politică este dominată de bărbați și că

ele au un mod diferit de a face politică.

⇒ În  prezent,  care  sunt  tendințele  privind  participarea  electoratului feminin la alegerile europene?

Constatăm că sentimentul de înstrăinare a femeilor față de UE nu s-a manifestat printr-o participare mai mică la urne: 43% la nivelul întregii UE, din care 42% femei și 44% bărbați.

În opt țări, femeile au participat în număr mai mare la vot decât bărbații, diferențele fiind între plus unu și nouă puncte procentuale. În trei țări, participarea este asemănătoare, în timp ce în șaisprezece, votul electoratului feminin este inferior celui masculin, cu diferențe de la minus unu până la minus zece puncte procentuale.

Care este gradul de simpatie politică?

În medie, femeile se declară mai puțin apropiate de un partid politic decât bărbații: 41% față de 45% (-4). Din nou, diferențele între statele membre sunt foarte accentuate: acestea variază de la plus șapte la minus nouă puncte procentuale.

Când alegem să ne prezentăm la vot?

În timp ce momentul în care alegem să ne prezentăm sau nu la vot este practic același la bărbați și la femei, în medie 50% dintre femei declară că dispun de toate informațiile necesare pentru a-și alege candidatul, față de 57% dintre bărbați.

De asemenea, femeile declară că au fost mai puțin expuse la o campanie de informare de încurajare la vot: la o medie la nivel de UE de 67% dintre respondenți care declară că au fost expuși la o astfel de campanie, 64% dintre femei răspund afirmativ, față de 69% dintre bărbați.

Care sunt motivele care ne determină să ne prezentăm la vot?

În egală măsură, bărbații și femeile care au votat plasează pe primul loc, de departe, motivele de ordin civic: pentru a-și îndeplini datoria de cetățean, 47% la nivelul UE, 47% dintre bărbați; 48% dintre femei; deoarece au votat întotdeauna, 40 % (=).

În schimb, se poate observa o diferență între bărbați și femei cu privire la legăturile lor cu Uniunea Europeană. Astfel, 16% dintre europeni au votat întrucât se declară în favoarea UE: 19% dintre bărbați, față de 14% dintre femei (-5). Această diferență se manifestă, de asemenea, în privința sentimentului de cetățenie europeană: acesta este împărtășit de 13% din alegători la nivelul UE, 15% pentru bărbați și 12% pentru femei (-3).

Ce aspecte au stat la baza votului?

Dintre cele 15 aspecte care ar putea motiva alegătorul și care au fost prezentate respondenților, doar două prezintă diferențe reale între electoratul masculin și cel feminin.

În primul rând, creșterea economică: menționat de 41% dintre persoanele interogate la nivelul UE, acest aspect este recunoscut de

44% din bărbați și 38% din femei (-6).

În timp ce securitatea alimentară este invocată în medie de 9% din respondenți, acest aspect este menționat de 7% dintre bărbați și 10% dintre femei (+3).

Care sunt motivele de a nu participa la vot?

Atât bărbații, cât și femeile care nu s-au prezentat la vot menționează în primul rând lipsa încrederii în politică în general. Pe al doilea loc se situează lipsa de interes față de politică, apoi, în al treilea rând, sentimentul că votul lor nu va schimba nimic.

În schimb, regăsim o diferență între bărbați și femei în alt domeniu: în timp ce, în medie, 10% dintre cei care nu se prezintă la vot declară că nu au votat deoarece nu dețin suficiente cunoștințe privind UE sau PE, procentul este de 8% în rândul bărbaților și de 13% în rândul femeilor (+5).

I. PARTICIPAREA ȘI SIMPATIILE POLITICE

A. Participarea la alegerile europene 2009

Q1. Participarea la alegerile europene 2009; Medii la nivel de UE și în funcție de sex

UE27 B F
PARTICIPAREA 43% 44% 42%
ABSTENTEISM 57% 56% 58%

Q1. Participarea la alegerile europene 2009: Repartizare în funcție de statele membre și de sex

TOTAL B F Dif.
LT 21% 16% 25% +9
LV 54% 49% 58% +9
FI 40% 38% 42% +4
MT 79% 77% 81% +4
BG 39% 37% 41% +3
SE 46% 44% 47% +3
DE 43% 42% 44% +2
HU 36% 36% 37% +1
EE 44% 44% 44% =
IT 65% 65% 65% =
NL 37% 37% 37% =
CZ 28% 29% 28% -1
BE 90% 91% 90% -2
UK 35% 36% 34% -2
UE27 43% 44% 42% -2
SK 20% 21% 19% -2
IE 59% 60% 58% -2
FR 41% 42% 39% -3
LU 91% 93% 89% -4
DK 60% 61% 58% -4
PL 25% 27% 22% -5
ES 45% 48% 42% -5
PT 37% 40% 34% -6
SI 28% 32% 25% -6
RO 28% 31% 25% -7
AT 46% 50% 42% -8
CY 59% 64% 55% -9
EL 53% 58% 48% -10

N. B. Această întrebare le-a fost adresată tuturor respondenților; este prezentat profilul alegătorilor.

¾   Există opt state membre în care femeile au votat într-o proporție mai mare decât bărbații (partea de sus a tabelului). Cele mai mari diferențe se remarcă în Lituania și Letonia, unde proporția femeilor care au votat este cu 9 puncte procentuale mai mare față de cea a bărbaților.

¾   În trei țări, participarea alegătorilor pe criterii de sex este aceeași (Estonia, Italia și Țările de Jos).

¾   În cele șaptesprezece țări rămase, bărbații au votat în proporție mai mare decât femeile la alegerile europene din 2009. Cea mai mare diferență se remarcă în Grecia, de 10 puncte procentuale.

B. Participarea la alegerile naționale

Q9 Participarea la ultimele alegeri naționale: medii la nivel de UE și în funcție de sex

UE27 B F
PARTICIPAREA 72% 72% 72%
ABSTENTEISM* 25% 28% 28%

N. B. Această întrebare le-a fost adresată tuturor respondenților

* Inclusiv respondenții care au răspuns cu „nu știu”: 3% în UE, 2,7% dintre bărbați și 3% dintre femei.

Participarea medie la ultimele alegeri naționale din statele membre este de 72%, atât pentru bărbați cât și pentru femei. Analizând situația fiecărui stat membru în parte, există multe diferențe între sexe.

Q9 Participarea la ultimele alegeri naționale: repartizare în funcție de statele membre și de sex

TOTAL B F Dif.
MT 91% 87% 95% +8
EE 63% 59% 66% +7
LT 68% 64% 71% +7
LV 72% 68% 74% +6
IT 81% 78% 83% +5
LU 81% 78% 83% +5
FI 80% 78% 82% +4
BG 70% 68% 71% +3
UK 61% 59% 62% +3
CY 89% 88% 90% +2
IE 76% 75% 76% +1
SK 68% 68% 69% +1
RO 63% 62% 63% +1
ES 78% 78% 78% =
UE27 72% 72% 72% =
DE 72% 72% 72% =
HU 70% 70% 70% =
BE 91% 91% 91% =
FR 76% 77% 76% -1
SE 84% 85% 83% -2
SI 70% 71% 69% -2
NL 80% 81% 79% -2
PL 55% 56% 54% -2
CZ 56% 58% 55% -3
DK 89% 91% 87% -4
EL 87% 89% 85% -4
AT 72% 74% 70% -4
PT 71% 75% 67% -8

¾   În 13 țări, femeile au votat într-o proporție mai mare decât bărbații. Cea mai mare diferență în favoarea femeilor se prezintă în Malta (8 puncte procentuale), urmată de cele trei state baltice: Estonia (7), Lituania și Letonia (ambele cu 6).

¾   În 10 state membre, bărbații au votat în proporție mai mare decât femeile. În Portugalia, diferența este de 8 puncte, urmată de Austria, Grecia și Danemarca (toate cu 4).

D. Simpatii politice

Q10. Vă simțiți apropiat de vreunul dintre partidele politice? Medii la nivel de UE și în funcție de sex.

UE27 B F Dif.
Da, foarte apropiat 13% 14% 12% -2
Da, oarecum apropiat 30% 31% 29% -3
Nu, nu foarte apropiat 28% 27% 29% +2
Nu, deloc apropiat 26% 25% 28% +3
Nu știu 3% 3% 2% -1
Da* 43% 45% 41% -4
Nu** 54% 52% 57% +5

* Suma răspunsurilor „da, foarte apropiat” și „da, oarecum apropiat”

** Suma răspunsurilor ”nu, nu foarte apropiat” și ”nu, deloc apropiat”. N. B. Această întrebare le-a fost adresată tuturor respondenților

¾   În medie, la nivelul întregii UE, mai mulți bărbați decât femei declară că simpatizează cu un partid politic. Dacă se adaugă răspunsurile „da, foarte apropiat” și „da, oarecum apropiat”, ponderea bărbaților este de 45%, iar cea a femeilor de 41%.

Am analizat diferențele din cadrul aceluiași stat membru, nu în privința proporțiilor efective ale răspunsurilor cu „da” în comparație cu media UE, ci comparând cele două sexe între ele și grupând țările în funcție de mărimea și sensul diferenței (fie spre pozitiv, fie spre negativ).

Q10. Vă simțiți apropiat de vreunul dintre partidele politice? Repartizare în funcție de statele membre și de sex

TOTAL B F Dif.
MT 78% 74% 81% +7
LT 40% 37% 43% +6
EE 47% 46% 48% +2
EL 56% 55% 57% +2
ES 50% 49% 50% +1
FI 46% 47% 47% =
SE 59% 59% 59% =
LV 35% 36% 34% -2
BE 54% 55% 53% -2
NL 62% 64% 62% -2
BG 40% 42% 39% -3
CY 60% 61% 58% -3
UK 22% 23% 20% -3
CZ 34% 36% 32% -4
IE 34% 36% 32% -4
UE27 43% 45% 41% -4
AT 55% 57% 52% -5
DE 49% 51% 46% -5
SI 35% 37% 32% -5
FR 38% 40% 35% -5
DK 37% 40% 34% -6
HU 42% 45% 39% -6
SK 47% 50% 44% -6
RO 26% 30% 23% -7
IT 59% 63% 55% -8
LU 57% 61% 52% -9
PL 31% 36% 27% -9
PT 45% 50% 41% -9

N. B. Este prezentată suma răspunsurilor „da, foarte apropiat” și „da, oarecum

apropiat”. Această întrebare le-a fost adresată tuturor respondenților

¾  Doar în cinci țări există mai multe femei decât bărbați care declară că simpatizează cu unul din partidele politice (Malta, Lituania, Estonia, Grecia și Spania), dar numai în primele două diferența este cu adevărat importantă (7 puncte în Malta, 6 în Lituania). Nu există nicio diferență între proporția de femei și cea de bărbați din 2 țări: Finlanda și Suedia.

¾   Pe de altă parte, în 21 de țări, tendința este opusă, cu mai mulți bărbați decât femei care își exprimă simpatiile pentru un anumit partid. Statele membre unde diferența între sexe în această privință este cea mai accentuată sunt Portugalia, Polonia și Luxemburg (9 puncte procentuale).

II. EXPUNEREA LA CAMPANIA ELECTORALĂ EUROPEANĂ

Q8. Dvs. personal vă amintiți să fi văzut la televizor, pe Internet sau pe afișele electorale, să fi citit în ziare sau auzit la radio o campanie care să încurajeze lumea să meargă la

vot în cadrul alegerilor europene? Medii la nivel de UE și în funcție de sex.

UE27 B F Dif.
Da 67% 69% 64% -5
Nu 30% 28% 33% +5
Nu știu 3% 3% 3% =

¾   Atunci  când  respondenții  au  fost  întrebați  dacă  își  amintesc  ceva  din campania de încurajare la vot pentru alegerile europene, mai mulți bărbați decât femei spun „da” (5 puncte procentuale diferență).

Q8. Dvs. personal vă amintiți să fi văzut la televizor, pe Internet sau pe afișele electorale, să fi citit în ziare sau auzit la radio o campanie care să încurajeze lumea să meargă la

vot în cadrul alegerilor europene? Repartizare în funcție de statele membre și de sex.

TOTAL B F Dif.
LT 72% 69% 74% +5
FI 71% 69% 73% +4
EL 66% 65% 68% +3
EE 80% 79% 81% +2
LU 74% 73% 75% +2
CZ 75% 75% 76% +1
LV 66% 66% 67% +1
SE 86% 87% 86% -1
DK 79% 80% 78% -2
IE 72% 73% 71% -2
IT 60% 61% 59% -2
HU 79% 81% 79% -2
SK 82% 84% 80% -4
NL 78% 80% 76% -4
RO 62% 64% 60% -4
UE 67% 69% 64% -5
DE 69% 72% 67% -5
AT 72% 74% 69% -5
SI 75% 78% 73% -5
FR 66% 69% 63% -6
BG 45% 48% 42% -6
ES 76% 79% 73% -6
MT 89% 92% 86% -6
CY 78% 82% 74% -8
UK 54% 58% 50% -8
BE 53% 58% 48% -10
PL 66% 72% 62% -10
PT 67% 73% 62% -11

N. B. Este prezentată suma răspunsurilor „da”. Această întrebare le-a fost adresată

tuturor respondenților.

8/29

¾   În ciuda diferenței în favoarea bărbaților care se manifestă la valoarea medie, diferența este în favoarea femeilor în șapte state membre. În Lituania, Finlanda, Grecia, Estonia, Luxemburg, Republica Cehă și Letonia, femeile își amintesc de campanie în proporție mai mare decât bărbații, diferența variind de la 5 puncte la 1 punct.

¾   În celelalte state membre, proporția celor care își amintesc de campanie este mai mare în rândul bărbaților. Cele mai mari diferențe se înregistrează în Portugalia (11 puncte), Polonia (10) și Belgia (de asemenea 10).

III. ALEGĂTORII – PROFIL ȘI MOTIVAȚIE

N.B. Următoarele întrebări (Q3a, Q4d și Q5) au fost adresate numai respondenților care au declarat că au votat la alegerile europene 2009 (43%).

A. Momentul luării deciziei de a vota pentru un anumit partid sau candidat

Q3a. Când ați decis să votați pentru partidul politic sau candidatul pentru care ați votat la alegerile recente pentru Parlamentul European? Medii la nivel de UE și în funcție de sex.

UE27 B F Dif.
Întotdeauna ați votat în acest fel 50% 50% 50% =
Ați decis cu câteva luni în urmă 21% 21% 20% -1
Ați decis cu câteva săptămâni în urmă 13% 13% 13% =
Ați decis cu câteva zile înainte de alegeri 9% 9% 10% +1
Ați decis în ziua alegerii 6% 6% 6% =
Nu știu 1% 1% 1% =

N. B. Această întrebare li s-a adresat respondenților care au declarat că votaseră la alegerile europene.

La nivelul întregii UE, nu există nicio diferență între bărbați și femei în ceea ce privește momentul luării deciziei de a vota pentru un anumit partid sau candidat la alegerile europene. Dar, analizând fiecare stat membru în parte, tendințele nu sunt deloc uniforme. Am analizat, în special, grupul de respondenți care spun că au votat la fel ca întotdeauna.

Q3a. Când ați decis să votați pentru partidul politic sau candidatul pentru care ați votat la alegerile recente pentru Parlamentul European: Repartizare în funcție de statele membre și de sex.

ÎNTOTDEAUNA VOTEZ ÎN ACEST FEL
TOTAL B F Dif.
LT 50% 43% 54% +11
ES 60% 55% 66% +11
BE 53% 49% 56% +7
MT 66% 63% 69% +6
SI 54% 51% 57% +6
DE 51% 49% 53% +4
PL 49% 48% 50% +2
LV 17% 16% 18% +2
EE 40% 39% 40% +1
FR 41% 41% 42% +1
HU 54% 53% 54% +1
AT 49% 49% 50% +1
IE 41% 40% 41% +1
UE27 50% 50% 50% =
BG 46% 46% 45% -1
CY 76% 77% 76% -1
IT 58% 59% 57% -2
DK 40% 42% 39% -3
EL 63% 64% 61% -3
SE 26% 28% 25% -3
FI 38% 41% 36% -5
RO 48% 51% 45% -6
SK 50% 53% 47% -6
NL 40% 44% 36% -8
CZ 50% 55% 46% -9
PT 58% 63% 52% -11
UK 41% 47% 35% -12
LU 42% 51% 32% -19

N. B. Această întrebare li s-a adresat respondenților care au declarat că votaseră la alegerile

europene.

Așa cum am menționat, am analizat proporția respondenților care declară că au votat la fel ca întotdeauna în cadrul alegerilor europene din 2009. Deși, în medie, nu există nicio diferență la nivelul UE (50% pentru ambele sexe), există variații semnificative între statele membre.

¾   În  13  țări,  există  mai  multe femei  decât  bărbați  care  au  votat  la  fel  ca întotdeauna. Cele două țări în care această diferență este în mod substanțial mai mare sunt Lituania și Spania (11 puncte procentuale diferență).

¾   De cealaltă parte a scalei, votarea la fel ca întotdeauna este mai răspândită în rândul bărbaților decât în rândul femeilor în 14 state membre, cu diferențele cele mai mari în Luxemburg (19 puncte procentuale diferență), Regatul Unit (12) și Portugalia (11).

B. Motivația votului

Q4d. Care sunt principalele motive pentru care ați decis să votați la recentele alegeri pentru Parlamentul European? Medii la nivel de EU și în funcție de sex.

UE27 B F Dif.
Aceasta e datoria dvs. de cetățean 47% 47% 48% +1
Întotdeauna votați 40% 40% 40% =
Pentru a susține partidul politic de care vă simțiți aproape 24% 25% 23% -2
Puteți să schimbați lucrurile prin votarea în cadrul alegerilor

europene19%20%18%-2Sunteți în favoarea UE16%19%14%-5Vă simțiți european/ cetățean al UE13%15%12%-3Pentru a vă exprima dezacordul11%11%10%-1Pentru a vă susține guvernul9%8%9%+1UE joacă un rol important în viața dvs. de toate zilele6%6%6%=Pentru a impune sancțiuni asupra guvernului dvs.5%6%5%-1Sunteți foarte interesat de afacerile europene5%6%5%-1Informația care vi s-a oferit în perioada campaniei electorale v-a

convins să mergeți la vot5%4%5%+1Pentru a impune sancțiuni asupra UE2%2%2%=(DOAR ÎN ȚĂRILE ÎN CARE PREZENȚA LA VOT ESTE

OBLIGATORIE) Deoarece prezența la vot este obligatorie2%2%2%=Altele (SPONTAN- SPECIFICAȚI)1%1%2%+1Nu știu1%1%1%=

N. B. Această întrebare li s-a adresat respondenților care au declarat că votaseră la alegerile europene. Suma

răspunsurilor, maxim trei variante posibile.

Ierarhia motivațiilor de a vota la ultimele alegeri europene este aproape aceeași pentru bărbați și femei. De asemenea, nu există diferențe majore pentru motivele individuale, cu excepția unuia:

¾   Motivul participării la vot deoarece persoana este în favoarea UE este cu mult mai frecvent în rândul bărbaților decât în rândul femeilor (bărbații 19% și femeile 14%).

Q4d. Care sunt principalele motive pentru care ați decis să votați la recentele alegeri pentru Parlamentul European?Repartizare în funcție de statele membre și de sex.

ACEASTA E DATORIA MEA DE CETĂȚEAN
TOTAL B F Dif.
DK 64% 57% 71% +14
PT 43% 37% 49% +12
LV 61% 54% 65% +11
NL 43% 38% 49% +11
FI 54% 49% 58% +9
CZ 29% 25% 33% +8
LT 62% 56% 64% +8
AT 35% 31% 38% +7
UK 41% 38% 44% +6
SE 71% 68% 74% +6
BG 63% 60% 65% +5
EL 60% 58% 62% +4
SK 63% 61% 65% +4
IT 35% 33% 37% +4
ES 57% 55% 59% +4
BE 37% 35% 38% +3
MT 74% 73% 75% +2
UE27 47% 47% 48% +1
FR 65% 65% 66% +1
CY 78% 79% 78% -1
LU 60% 61% 59% -2
RO 73% 74% 72% -2
SI 63% 64% 62% -2
IE 68% 70% 67% -3
HU 30% 32% 28% -4
DE 40% 43% 38% -5
PL 44% 47% 42% -5
EE 55% 58% 52% -6

N. B. Această întrebare li s-a adresat respondenților care au declarat că votaseră la

alegerile europene.

La nivelul întregii UE, ponderea femeilor care au votat la alegerile europene din 2009 deoarece au considerat că acest lucru este datoria lor de cetățeni este mai ridicată ca valoare cu un punct procentual decât cea a bărbaților Această diferență nu este deloc identică în toate statele membre.

¾   Într-un total de 18 state membre, o pondere mai ridicată de femei în raport cu bărbații au votat deoarece consideră că aceasta este datoria lor de cetățeni.

¾   În raport cu bărbații, în rândul femeilor sentimentul datoriei este mai des întâlnit ca motivație de a vota în Danemarca (14 puncte diferență), Portugalia (12 puncte), Letonia și Țările de Jos (11 puncte).

¾   Dimpotrivă, în 9 state membre, sentimentul datoriei este menționat ca motivație de a vota de către mai mulți bărbați decât femei, cea mai accentuată diferență fiind în Estonia (6 puncte), Polonia și Germania (5 puncte).

12/29

Q4d. Care sunt principalele motive pentru care ați decis să votați la recentele alegeri pentru Parlamentul European?Repartizare în funcție de statele membre și de sex.

ÎNTOTDEAUNA VOTEZ.
TOTAL B F Dif.
LU 19% 15% 23% +8
CY 53% 49% 57% +8
SK 34% 31% 37% +6
FI 54% 51% 56% +5
IE 47% 45% 50% +5
BG 43% 41% 45% +4
DK 59% 57% 61% +4
SI 47% 46% 50% +4
ES 27% 26% 28% +2
LT 51% 50% 52% +2
PT 43% 42% 44% +2
SE 39% 38% 40% +2
FR 44% 44% 45% +1
UK 51% 51% 52% +1
UE27 40% 40% 40% =
LV 34% 34% 34% =
AT 30% 30% 29% -1
PL 34% 34% 33% -1
EE 46% 47% 45% -2
CZ 48% 49% 47% -2
DE 42% 43% 41% -2
NL 49% 50% 48% -2
RO 33% 34% 32% -2
MT 34% 35% 32% -3
IT 39% 40% 37% -3
EL 29% 31% 27% -4
BE 31% 34% 28% -6
HU 44% 47% 41% -6

N. B. Această întrebare li s-a adresat respondenților care au declarat că votaseră la

alegerile europene.

La nivelul UE în ansamblu, nu există nicio diferență între bărbați și femei în cazul votului din obișnuință (am venit la urne pentru că întotdeauna votez), dar astfel de diferențe există la nivelul fiecărui stat membru.

¾   În 14 state membre, votul din obișnuință este mai frecvent în rândul femeilor decât în rândul bărbaților, cu o pondere egală în Letonia.

¾   În Luxemburg, Cipru și Slovacia, există cele mai mari diferențe între ponderea femeilor și cea a bărbaților care s-au prezentat la urne la alegerile europene din 2009 pentru că întotdeauna votează (8 puncte în primele două și

6 în cea de a treia țară menționată).

¾   Pe de altă parte, în 12 state membre, există mai mulți bărbați decât femei care prezintă acest aspect ca o motivație pentru care se prezintă la urne, diferența fiind mare îndeosebi în Ungaria și Belgia (6 puncte procentuale).

Q4d. Care sunt principalele motive pentru care ați decis să votați la recentele alegeri pentru Parlamentul European?Repartizare în funcție de statele membre și de sex.

PENTRU A SUSȚINE UN PARTID POLITIC DE CARE MĂ SIMT APROAPE.
TOTAL B F Dif.
CY 42% 36% 49% +13
EL 31% 28% 35% +7
MT 36% 35% 38% +3
EE 18% 16% 19% +3
ES 17% 16% 19% +3
IE 19% 18% 20% +2
CZ 23% 22% 24% +2
DE 34% 33% 34% +1
BE 24% 24% 24% =
NL 31% 31% 31% =
PL 14% 14% 14% =
UE27 24% 25% 23% -2
HU 30% 31% 29% -2
FR 18% 20% 17% -3
UK 21% 22% 19% -3
SI 26% 28% 25% -3
BG 45% 47% 43% -4
SE 29% 31% 27% -4
LV 20% 22% 18% -4
FI 20% 22% 18% -4
LU 17% 19% 14% -5
DK 21% 24% 18% -6
IT 22% 25% 19% -6
PT 10% 13% 7% -6
LT 23% 27% 20% -7
AT 31% 34% 27% -7
SK 41% 44% 37% -7
RO 31% 35% 27% -8

N. B. Această întrebare li s-a adresat respondenților care au declarat că votaseră la

alegerile europene..

În medie în UE, ponderea femeilor care au venit la urne la alegerile europene din 2009 pentru a susține un partid pe care îl simpatizează este cu 2 puncte procentuale mai mică decât ponderea bărbaților care au votat din același motiv.

¾   În 8 state membre, o pondere mai mare de femei decât de bărbați au prezentat acest lucru ca un motiv principal pentru care s-au decis să voteze. Pe de altă parte, în 16 țări, mai mulți bărbați decât femei au menționat acest lucru. În 3 țări, ponderea a fost egală între femei și bărbați: Belgia, Țările de Jos și Polonia.

¾   Cea mai mare diferență se regăsește în Cipru, unde 49% dintre femei menționează acest lucru drept unul dintre cele trei motive principale pentru a merge la vot, față de 36% dintre bărbații ciprioți.

¾   De asemenea, diferența este destul de mare în Grecia: 35% în rândul femeilor, în comparație cu 28% în rândul bărbaților.

¾   Dimpotrivă, în România, ponderea bărbaților care au votat pentru a susține partidul pe care îl simpatizează este cu 8 puncte procentuale mai mare decât cea a femeilor care s-au prezentat la urne din acest motiv. Este urmată de Slovacia, Austria și Lituania (7 puncte diferență).

C. Aspecte care au stat la baza votului

Q5. Care este motivul care vă determină să votați la alegerile europene? Medii la nivel de EU și în funcție de sex.

UE27 B F Dif.
Creșterea economică 41% 44% 38% -6
Șomajul 37% 36% 38% 2
Viitorul pensiilor 22% 21% 23% 2
Rolul Uniunii Europene pe scena internațională 22% 23% 22% -1
Puterea și competențele instituțiilor europene 19% 20% 18% -2
Infracționalitatea 18% 18% 19% 1
Inflația și puterea de cumpărare 18% 18% 18% =
Imigrația 16% 16% 16% =
Lupta împotriva schimbărilor climatice 16% 16% 17% 1
Valorile și identitatea europeană 16% 16% 16% =
Energia 13% 14% 13% -1
Moneda unică, euro 12% 13% 11% -2
Terorismul 11% 11% 12% +1
Agricultura 11% 10% 11% +1
Securitatea alimentară 9% 7% 10% +3
Altele (SPONTANEOUS) 4% 3% 4% +1
Niciuna din acestea (SPONTANEOUS) 12% 11% 13% +2
Nu știu 3% 3% 4% +1

N. B. Această întrebare li s-a adresat respondenților care au declarat că votaseră la alegerile europene. Suma

răspunsurilor, maxim trei variante posibile.

.

Ierarhia motivelor care i-au determinat pe respondenți să voteze la alegerile europene este, de asemenea, foarte asemănătoare pentru bărbați și femei în parte. Merită subliniate următoarele două diferențe:

¾   Creșterea economică reprezintă un aspect mai important pentru bărbați decât pentru femei (44% dintre răspunsuri în cazul bărbaților, 38% în cazul femeilor).

¾   Pentru femei, șomajul este la fel de important precum creșterea economică

(ambele cu 38% dintre mențiuni).

¾   Un aspect care este mai important pentru femei decât pentru bărbați este securitatea alimentară (3 puncte procentuale diferență).

Q5. Care este motivul care vă determină să votați la alegerile europene? Repartizare în funcție de statele membre și de sex.

CREȘTEREA ECONOMICĂ
TOTAL B F Dif.
CZ 43% 36% 49% +13
EE 42% 36% 46% +10
MT 42% 39% 44% +5
SK 56% 54% 58% +4
BG 63% 62% 64% +2
DK 32% 31% 33% +2
LU 37% 36% 38% +2
DE 46% 45% 46% +1
LV 57% 59% 57% -2
HU 59% 60% 57% -3
BE 39% 41% 37% -4
FI 31% 33% 29% -4
EL 56% 58% 53% -5
LT 54% 58% 52% -6
UE27 41% 44% 38% -6
IT 41% 44% 38% -6
SI 38% 41% 35% -6
NL 31% 35% 28% -7
PL 48% 51% 44% -7
CY 51% 54% 47% -7
SE 34% 38% 30% -8
UK 23% 27% 19% -8
PT 43% 47% 38% -9
RO 55% 59% 50% -9
ES 49% 53% 44% -9
IE 62% 66% 57% -9
FR 29% 34% 24% -10
AT 43% 48% 37% -11

N. B. Această întrebare li s-a adresat respondenților care au declarat că votaseră la

alegerile europene.

La nivelul întregii UE, mai mulți bărbați decât femei consideră creșterea economică drept aspect important care a determinat participarea la vot (44% față de 38%) la alegerile europene din 2009.

¾   Cu toate acestea, în 8 state membre, acest aspect este mai important pentru femei decât pentru bărbați (Republica Cehă, Estonia, Malta, Slovacia, Bulgaria, Danemarca, Luxemburg și Germania). Cea mai izbitoare diferență se regăsește în primele două țări menționate, deoarece se ridică la 13 puncte procentuale în Republica Cehă (49% dintre femei, 36% dintre bărbați) și 10 puncte în Estonia (46% dintre femei, 36% dintre bărbați).

¾   În restul țărilor, creșterea economică reprezintă o motivație mai importantă pentru a vota în rândul bărbaților, cu o diferență care variază de la 11 puncte procentuale în Austria la doar 2 puncte în Letonia.

Q5. Care este motivul care vă determină să votați la alegerile europene? Repartizare în funcție de statele membre și de sex.

ȘOMAJUL
TOTAL B F Dif.
MT 37% 31% 43% +12
LU 36% 30% 41% +11
EL 60% 55% 65% +10
BG 46% 41% 50% +9
FR 38% 33% 42% +9
PL 33% 29% 37% +8
EE 32% 27% 35% +8
CZ 29% 25%
2010
05 Sep 2010

…….Valorile angajatilor din Romania

Client : Universitatea Al. Ioan Cuza Iasi

 Date au fost culese de INFOmass. Analiza a fost realizata de Conf. dr. Livia Baciu
“Al.I.Cuza” Universitatea Iasi, Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor.

Metodologia cercetarii

Marimea esantionului eşantionului: 1003 persoane de peste 18 ani, apte de munca

Tipul esantionului: esantion probabilist, stratificat, bi-stadial

Criterii de stratificare: 8 arii culturale grupate pe provincii istorice,  mediul rezidential (urban-rural) si marimea localitatilor urbane (3 tipuri)

Esantionare: selectie probabilista a punctelor de esantionare pe baza listelor electorale

Numar de puncte de esantionare: 137 puncte de esantionare cuprinzand  strazi, comune si sate  din 88 de localitati.

Selectia gospodariilor: a fost realizata pe baza de pas statistic. Aplicarea chestionarului s-a realizat pe baza chestionarului de preselectie.

Reprezentativitate: esantionul este reprezentativ pentru populatia apta de munca din mediul urban si rural din Romania

Eroare: ± 3 % cu probabilitate de garantare a rezultatelor de 95%.

Validare: esantionul pe baza recensamantului general al populatiei

Interviurile s-au desfasurat la domiciliul subiectilor pe baza unui chestionar structurat

 

INSTITUTIONS AND VALUES OF ROMANIANS – COMPARATIVE ANALYSIS OF HISTORICAL REGIONS

Introduction

Ever  since  1944  Lucian  Blaga  suggested  the  existence  of  a  direct  connection  between  the occupied  space  and  the  way  the  collective  mentality  is  structured;  the  steppe  generates  a collective mentality different from the one created by the hill-valley alternation. Each people is dependent  on the space it occupies, the space history, on its culture; however, the resulting differences should not be discussed in terms of quality (some are better than others) but in differential, specificity terms110. This is the case because, before being a Romanian or a Chinese, a person  has some deep socio-psychological characteristics, which are common to all human beings.

Recent international research focuses mainly on cultural factors which draw a line between economic  performance,  work  discipline,  economic  thinking,  or  the  respect  paid  to  some traditional institutions like property or contracts. Culture influences institutional development. At the same time, the integration of cultural elements within the frame of  the institutions of society is a mechanism which leads to their own persistance111. In this context, it is necessary to be aware of the fact that certain behavior rules have a very slow changing rhythm, finding their origin in immutable cultural factors, while others can change to the extent to which the economic game is more attractive as far as the economic results are concerned. The inherited behavior rules and beliefs  are  constituted  by  and,  at  the  same  time,  reflect  the  cognitive  models  shared  by individuals, thus representing common knowledge in terms of expected and, at the same time, socially accepted behavior. These can hardly be changed and the main  reason for this is the ideology of a social community.

There are two or three dominant cultural patterns as far as the European level is concerned: traditionalism,  modernism,  and  post-modernism.  Of  all  the  European  countries,  Romania  is among the closest to traditionalism112, having the tendency to consolidate its traditional values thanks to the population’s disappointment regarding political, economic and social changes after the  fall  of  the  Communist  regime.  The  Romanian  government  introduced  hesitant  policies, dominated by compromise which brought no feeling of  positive change. As a consequence, the Romanians’ reluctance, as far as the power of state and the newly-created institutions, generally perceived as corrupt and inefficient, maintained socialism-influenced beliefs or managed to push society towards traditionalism and constantly cultivated the tendency towards not accepting the the modernising of values. This is why the analysis of formal-informal institutions in the context of value change becomes much more relevant in Romania’s case.

Methodology

The data gathering method was the survey and the questionnaire was its instrument, applied at a national level, in April 2008, through the INFOMASS IAŞI company.

Of all the procedures used in surveys practice for   sample formation (aleatory, controlled and

mixed sample formation procedure), the mixed sample formation procedure was chosen and the stratified  sample formation method was applied. The strata were delimited according to some qualitative criteria (cultural areas, the residential medium) and quantitative criteria (the size of localities). The sample was  made up of sub-samples, created through selections at the stratum level.

The  following types  of  questions  were  used:  cloze  questions  (multiple  choice  and  dichotomic answers), open questions and partially open questions. Factologic and opinion-based questions were also included. The Likert scale was used to measure the intensity of opinions expressed during the survey.  This is a response scale on which the subject places his/her opinion between „agree” and

„disagree”.

The questionnaire is made up of three parts:

– one part  which contains instrumental values (types of action), using 15 out of the 18 original instrumental values of the Rokeach questionnaire, presented as bipolar statements on a Likert

scale, on which the respondents had to express their approval, disapproval or neutrality;

– one part made up of negative informal institutions supposed to be characteristic to Romanians

(task delay, lack of ambition, taking/giving bribes or „gifts”, neglect and laziness, envy, lack of punctuality, the „assisted” mentality, negative collective identity), all these being presented in the questionnaire in the form of positive statements with the purpose of checking the respondents’ honesty,  considering that they would not overtly admit the fact that they are envious, lazy or oriented towards neglect;

– and one part which comprises a set of demo-economic variables (the level of education, the field of  activity  the subject activates in, the number of family members, monthly income, personal

wealth etc.)

The data analysis was achieved by using a series of statistic methods and techniques: tables, graphs, percents, correspondence analysis, analysis of variance.

Results

As  far  as  the  first  set  of  questions  over  instrumental  values  within  the  Rokeach  value questionnaire is concerned the region analysis is synthesised in table no. 1 where the affirmative

answers are presented in percents.

Table no.1 The Regional instrumental values evaluation

Statement- value Moldova Buuresti Dobrogea Transilvania Muntenia
A 1 / Afectiveness 71 83 94 90 85
A 2 / Ambition 84 67 85,4 85 82,4
A 3 / Obedience 48 35 53,4 61 57
A 4 / Competence 84 69 99 95 87,5
A 5 / Courage 76 44 61 60 60
A 6 / Cleanliness 84 73 98 96,4 91
A 7 / Creativity 57 47 55 55,4 52
A 8 / Independence 78 68 85 80 76
A 9 / Tolerance 57 62,5 80 75 70
A 10 / Inteligence 62 53 61 65 60
A 11 / Politeness 86 78 97 97 88
A 12 / Receptivity 78 48 61 58 61
A 13 / Responsibility 92 75 77 85 85
A 14 / Sincerity 56 45 73 60 72
A 15 / Cheerfulness 45 35 65 44 49

Therefore as far as representative characteristics are concerned, with over 75% positive answers,

the following instrumental values are present in the historical regions:

1.  for  Moldova  –  ambition,  competence,  courage,  cleanliness,  independence,  politeness, receptivity, responsibility;

2. for Bucuresti – affectiveness, politeness, responsibility;

3. for Dobrogea – affectiveness, ambition, competence, cleanliness, independence, tolerance, politeness, responsibility;

4. for Transilvania – affectiveness, ambition, competence, cleanliness, independence, tolerance,

politeness, responsibility;

5. for Muntenia – affectiveness, ambition, competence, cleanliness, independence, politeness, responsibility.

We notice that, at the regional level, the most frequent values (present in at least 4 regions out of

5) are affectiveness, ambition, competence, cleanliness, politeness, responsibility. Values such as sincerity,  receptivity, creativity obtained poor results, which confirms the idea that individual

initiative still needs to be cultivated in the Romanians’ case, for whom the competition mentality

is  not  part  of  the  socially  accepted  values  yet.  The  correspondence  analysis  led  us  to  the following associations between the above-presented instrumental values and regions in table no.

2, where the ٧ sign indicates the presence of the characteristic.

Table no.2 The Association of instrumental values with the Regions

Statement- value Moldova Bucureşti Dobrogea Transilvania Muntenia
A 1 / Afectiveness ٧ ٧ ٧
A 2 / Ambition ٧ ٧ ٧
A 3 / Obedience ٧ ٧
A 4 / Competence ٧ ٧ ٧
A 5 / Courage ٧
A 6 / Cleanliness ٧ ٧
A 7 / Creativity ٧
A 8 / Independence ٧
A 9 / Tolerance ٧
A 10 / Inteligence ٧
A 11 / Politeness ٧ ٧ ٧
A 12 / Receptivity ٧
A 13 / Responsibility ٧ ٧ ٧ ٧
A 14 / Sincerity ٧
A 15 / Cheerfulness ٧ ٧

From the perspective of the two dimensions of the above-mentioned axiological orientations –

traditionalism and modernism or postmodernism, we notice that the region which gathers most of the  modernism characteristics (8, out of which 5, of the most representative, are exclusively found here)  is  Transilvania, which leads us to the conclusion that this region is the closest to modernism.

As far as the questions regarding negative informal institutions – considered to be representative for   Romanians  –  (slink  attitude,  task  delay,  lack  of  involvement,  neglect,  shallowness,

taking/giving  bribes,  laziness,  envy,  lack  of  punctuality,  the  „assisted”  mentality,  negative

collective  mentality)  are  concerned,  the  hierarchy  patterned  by  the  respondents  in  the  five historical  regions is synthetised in table no. 3, by gathering the total agreement and partial agreement percents.

Table no. 3 The regional evaluation of negative informal institutions (%)

Statement- institution Moldova Bucureşti Dobrogea Transilvania Muntenia
B 1 / Slink attitude 9 3 6 6 9
B 2 / Task delay 45 48 56 47 42
B 3 / Lack of involvement 11,4 5 11 6 8
B 4 / Shallowness 22 8 8 5 16
B 5 / Bribery 15,4 11 9 7 9,4
B 6 / Laziness 6 1 1 9 5,4
B 7 / Envy 36 44 40 36 31
B 8 / Lack of punctuality 20,4 7 21 10,4 18
B 9 / „Assisted” mentality 74 60 89,4 74 76
B 10 / Negative collective identity 57 48,4 72 67 63

Thus, a strong negative characteristic, with over 74% of the answers, is the „assisted” mentality

for Moldova, Dobrogea, Transilvania and Muntenia. As far as Bucharest is concerned, this characteristic is present in over 60% of the answers. The negative collective identity is present in

over 50 % of the positive answers in Moldova, Transilvania and Muntenia and in over 72% in

Dobrogea.The task delay characteristic is to be found at the limit between 40 and 50% in all the regions,  the greatest approval percentage being identified in Dobrogea with 56% percent. The well known Romanian envy is not statistically confirmed as a dominant characteristic, the result being between 31% and 44% in all regions.

The  simple  correspondence  analysis  led  us  to  the  following  negative  types  of  behavior

(institutions) associations:

– as far as the „assisted” mentality is concerned the association is made between the „total agreement”  and  Dobrogea  and  Moldova;  Muntenia  and  Transilvania  are  related  to  „partial

agreement”;

– as far as the negative collective identity is concerned, we notice an association between the

„total agreement” and Dobrogea; „I hardly agree” or „neither agreement nor disagreement” and

Bucharest; „total disapproval” or „partial approval” and Transilvania, Muntenia and Moldova;

– as far as the task delay characteristic is concerned, the association was confirmed by „total approval” in the case of Bucharest, while the inhabitants of Transilvania totally disapprove this.

The multiple correspondence analysis led us to the following associations between negative

behavior (institutions) and regions:

– for Moldova – the „assisted” mentality and envy;

– for Bucharest – envy;

– for Muntenia – the „assisted” mentality.

The  corelation  between  the  negative  informal  institutions and  the  respondents’  income

according to the region criterion registered a significant value for:

– for Bucharest– the lack of involvement, shallowness, and the „assisted” mentality;

– for  Dobrogea–  the  slink  attitude,  lack  of  involvement,  punctuality,  the  „assisted”

mentality         and negative collective identity;

– for Transilvania – lack of involvement.

Although it is a well-known fact that Moldova is the poorest among Romania’s regions, no

significant  corelation  between  negative  cultural  characteristics  and  the  respondents’non- performant status was identified.

Conclusions

The most frequent instrumental values (present in 4 regions out of 5) are affectiveness, ambition, competence,  cleanliness,  politeness,  responsibility.  Values  such  as   sincerity,   receptivity, creativity obtained  only  a  poor  percentage,  a  fact  which  confirms  the  idea  that  individual

initiative still needs to be cultivated in the Romanians’ case, for whom the competition mentality

is not part of the socially-accepted values yet. The simple correspondence method demonstrated that the region which gathers most of the modernity characteristics, (8 out of which 5, among the most representative, are to be found exclusively here) is Transilvania, thus being different from the rest of the regions.

Out of the negative informal institutions, considered to be representative for Romanians, the hierarchy  created by the respondents confirms the initial hypothesis of the dominance of the

„assisted” mentality and of the negative collective identity, which had a clear impact and with a poorer percent the task delay and envy. They demonstrate that even after 20 years of communism, the free and self-determined man’s mentality is not rooted, as far as the collective mentality isconcerned.  The  simple  correspondence  method  showed  an  association  between  the  ‚total approval”  response  and  Dobrogea  and  Moldova  for  the  „assisted”  mentality, and  between Dobrogea and the negative collective identity and task delay and Bucharest.

The results of the present research  confirm the fact  that if  motivation  exists,  behavior  can improve by internalising efficient formal institutions, and economic agents can thus appreciate

those values which enable the behavioral adjustement to the new institutional context, even though  this is a long-term learning process. The gradual increase of the population’s welfare doubled by corruption diminution at the level of national institutions are conditions which, added to the  population’s diffuse support , are imperatives for transition at the level of values and behavior.

Romanians lack  social trust and involvement , a fact which is demonstrated both by the present research and by studies performed by international studies: nevertheless, they increase capital and social welfare; this is why we consider that the alfa and omega for any institutional reform or of any  socio-political policy should be their support and development on a social level. Just like identity, trust is built by having as a point of departure the past –the sum of values and traditions, actions and motivating facts – all given value, widely-recognised and cultivated both at the group as well as at the community level.

We are convinced that the Romanians’ pessimistic obssesions regarding their own flaws canrighteously be abandoned. We have tried to demonstrate so far that the Romanians, as people, are neither superior nor inferior to others, and this is why we believe that only by trusting each othercan we have the life we desire.

[iframe: src=”http://infomass.ro/wp-content/uploads/2010/09/valorile-angatilor-din-romania.pdf” width=”100%” height=”800″ scrolling=”no” frameborder=”0″]

 

2010
04 Sep 2010

…….Agricultura in Europa


Agricultura in Europa

A regional picture of farming in Europe — what, where and how much?

  • articol in engleza
[iframe: src=”http://infomass.ro/wp-content/uploads/2010/09/agricultura-in-europa-indicatori-2010.pdf” width=”100%” height=”800″ scrolling=”no” frameborder=”0″]

 

2010
03 Sep 2010

…….Spaga in Iasi – sondaj de opinie

 

Este spaga o institutie? Procentele spun ca da; 37,8% dintre ieseni au dat intr-o luna o “mica atentie” pentru a rezolva sau urgenta o problema.

Graficele de mai jos prezinta procentele de persoane ce au dat “o atentie” pentru diferite segmente. Observam ca spaga este data cu precadere de barbati (41.6%) fata de femei (35.8%). Rezultatele arata faptul ca spaga este data cu precadere in segmentul celor cu venituri ale gospodariei de peste 10 milioane lei lunar; in functie de varsta, rezultatele arata ca spaga este data cu precadere de tineri(21-30).

Perioada: 2006

Populatia vizata: populatia municipiului Iasi

Esantion: 967 gospodarii

Mod de eantionare: aleator

Eroare: 3,2% cu o probabilitate de 95%

Alte informatii: toate chestionarele au fost completate la domiciliul respondentilor

SONDAJ DE OPINIE REALIZAT DE INFOMASS

2009
15 May 2009

…….Veniturile populatiei

 

Femeile au castigat mai putin decat barbatii in 2008

Femeile au castigat in medie cu 114 lei mai putin decat barbatii, realizand un castig salarial brut lunar de 1.700 lei (fata de 1.814 lei al barbatilor) si un castig salarial net lunar de 1.264 lei (fata de 1.348 lei al barbatilor), potrivit Institutului National de Statistica.

Femeile au castigat mai putin decat barbatii in 2008

Barbatilor le revin castiguri salariale medii lunare nete superioare femeilor in majoritatea activitatilor economice, cele mai mari diferente (peste 25%) regasindu-se in industria prelucratoare (28,3%) si in intermedieri financiare si asigurari (26,1%).

Numarul salariatilor a crescut cu 161.000 in 2008

Numarul mediu al salariatilor a fost in 2008 de cinci milioane persoane, in crestere cu 161.000 fata de anul precedent, angajatorii platind in medie, 2.296 lei pe luna, respectiv 13,32 lei/salariat pe ora, in crestere cu 25,2% fata de 2007, potrivit Institutului National de Statistica (INS).

Cei mai multi angajati au fost barbati

Potrivit statisticii, cei mai multi angajati au fost barbati, respectiv 2,72 milioane persoane, reprezentand 54% din numarul total al salariatilor inregistrati anul trecut, de 5,046 milioane. Fata de 2007, numarul barbatilor angajati a crescut cu 95.800 de persoane, peste avansul inregistrat de femeile angajate, respectiv 65.200 persoane.

Pe sectoare economice, repartizarea arata ca majoritatea se regaseau in sectorul tertiar, ponderea acestora reprezentand 57% in 2008. In sectorul secundar (industrie si constructii) lucrau 40,9% dintre salariati, iar in cel primar numai 2,1%.

Totodata, activitatile din constructii si industria extractiva sunt desfasurate cu preponderenta de barbati, acestia reprezentand 87,5% din numarul total de lucratori, respectiv 84,9% din totalul salariatilor. Activitatile caracterizate prin grad pronuntat de “feminizare” al fortei de munca salariate sunt cele de sanatate si asistenta sociala (79,6% din numarul total al salariatilor din ramura), invatamant (69,3%).

Cele mai mari castiguri, in domeniul financiar si asigurari

In ceea ce priveste veniturile, castigul salarial mediu net lunar la nivelul economiei nationale (1.309 lei) a urcat cu 25,6% (respctiv 267 lei), fata de anul precedent.

Cele mai mari castiguri s-au inregistrat in domeniul intermedieri financiare si asigurari, care au fost de 2,4 ori mai mari decat media pe economia nationala, dar si in administratia publica, unde veniturile au fost de aproape doua ori mai mari fata de medie.

La polul opus, sub media pe economie, s-au situat castigurile salariale medii nete din activitatile din hoteluri si restaurante, unde veniturile au fost cu 40,9% mai mici, activitati de servicii administrative si activitati de servicii suport, -36,2%, dar si in agricultura, silvicultura si pescuit, unde veniturile au fost cu 30,2% mai reduse.

In 2008, nivelul castigului salarial nominal net l-a depasit pe cel al anului 1990 de peste 4.000 ori. Indicele castigului salarial real (exprimat in raport cu evolutia preturilor de consum ale populatiei) a fost de 130,3% fata de anul 1990 si de 116,5% fata de anul 2007.

Bucurestenii au salariile cele mai mari

In profil teritorial, pe judete, castigul salarial mediu lunar net in anul 2008 s-a situat sub media pe economie in 36 dintre judete. Cel mai scazut nivel (987 lei) s-a inregistrat in judetul Covasna, cu 24,6% mai putin decat media pe economie.

La polul opus s-a situat castigul salarial mediu lunar net realizat in Bucuresti (1.838 lei), cu 40,4% peste media pe economie.

Castigul salarial mediu orar brut a fost in anul 2008 de 10,22 lei/ora, cu 26,3% mai mare decat in anul precedent. Valoarea neta a castigului salarial orar a inregistrat o crestere de 25,8% comparativ cu anul 2007, ajungand la 7,60 lei/ora.

Efectivul salariatilor la sfarsitul anului trecut a fost de 5,23 milioane persoane, in crestere cu 69.700 persoane fata de sfarsitul anului 2007.

Cei mai multi angajati, in industrie si constructii

Cei mai multi angajati se regasesc in industrie si constructii, in proportie de peste 40% in regiunile Vest, Centru, Sud – Muntenia, Sud -Vest Oltenia si Nord -Vest.

Cea mai mare pondere a salariatilor din servicii se regaseste in regiunea Bucuresti-Ilfov (72,7% fata de 58,3% pe total economie). In sectorul tertiar se concentreaza majoritatea salariatilor din regiunile Nord-Est, Sud-Est, Nord-Vest, Sud-Vest Oltenia, Centru si Sud-Muntenia.

sursa post: MediaFax www.mediafax.ro.
2009
14 Apr 2009

…….Noua ne pasa – Satu Mare

In anul 2011, la solicitarea Primariei, în municipiul Satu Mare s-a realizat un studiu privind viata sociala, asteptarile cetatenilor, multumirile si nemultumirile acestora privind serviciile administratiei. Studiul a fost realizat pe un esantion de peste 900 de persoane, cu o eroare de +/- 3.2%

[iframe: src=”http://www.satu-mare.ro/fisiere/subpagini_fisiere/raport2011nnp.pdf ” width=”100%” height=”1000″ scrolling=”no” frameborder=”0″]

 

2007
21 Mar 2007

…….Sondaj – Munca in strainatate


Perioada: 2006

Populatia vizata: populatia municipiului Iasi

Esantion sondaj de opinie : 967 gospodarii

Mod de esantionare: aleator

Eroare: 3,2% cu o probabilitate de 95%

Alte informatii: toate chestionarele au fost completate la domiciliul respondentilor

Mai mult de doua treimi dintre ieseni ar accepta sa plece sa lucreze in strainătate daca cineva le-ar oferi un loc de munca. Doar 17,3% dintre ieseni declara ca nu ar accepta să lucreze in strainatate acestia fiind în cea mai mare parte a lor pensionari.

Desi 70% dintre ieseni ar accepta sa plece sa lucreze in strainatate, procentul celor care au incercat in ultimele 12 luni sa gaseasca un loc de munca in strainatate este doar de 21%.

Studiul asupra ieşenilor care lucrează în străinatate a fost realizat de INFOmass pe ieşenii care au rude (de gradul 1 sau 2) plecate să lucreze în străinătate ; acestia au furnizat informaţiile care interesau despre cei plecaţi în străinătate. Italia se dovedeşte a fi de departe ţara preferată a ieşenilor, 47% dintre cei plecaţi să lucreze în străinătate fiind în Italia. Pe locul II se situează Spania cu un procent de 11%. Studiul a inclus şi ieşenii plecaţi ilegal la muncă în străinatate. USA, Franta, Canada, Germania se găsesc deasemenea printre opţiunile ieşenilor.

Cine sunt cei plecaţi să lucreze în străinătate? Studiul INFOmass a evidenţiat un număr relativ egal de bărbaţi şi femei aflate la muncă în străinătate. Diferenţe semnificative le găsim în funcţie de vârstă, unde cei cu vârsta între 21-30 ani constituie aproape jumătate dintre cei plecaţi în străinătate. Deşi tinerii reprezintă principala categorie , totuşi şi segmentul cu vârsta de peste 40 ani reprezintă o categorie semnificativă cu un procent de 22%. Având în vedere nivelul studiilor , sondajul INFOmass arată că 42% dintre cei plecaţi au studii superioare.

Cei plecaţi să lucreze în străinătate, prin ajutorul trimis in ţară , au o contribuţie majoră la dezvoltarea economică a Iaşului. Jumătate dintre ieşenii care au rude plecate să lucreze în străinătate au declarat că sunt ajutaţi financiar, ceea ce înseamnă că aproximativ 1 din 10 familii ieşene este ajutată financiar. Dacă ţinem cont de faptul că in Iaşi sunt aproximativ 105 000 de familii ajungem la impresionanta cifră de 10000 de familii ieşene ajutate financiar de rudele din strainatate.

Chiar dacă ajutorul finaciar pe care îl primesc lunar este , pentru cei mulţi sub 200 de euro, totuşi avand in vedere numarul mare de familii ajutate lunar ajungem la o suma ce depăşeşte cu mult 1 000 000 de euro, bani care intră în Iaşi într-o lună.

sondaj realizat de INFOmass

2006
09 Nov 2006

…….Monitorizare campanie electorala

studiu de caz

MONITORIZAREA IMAGINII CANDIDATILOR LA PRIMARIA MUNICIPIULUI IASI

IN ZIARELE LOCALE PENTRU PERIOADA 10-15 MAI 2004 (prima saptamana din campania electorala)

Cercetarea a fost realizata pentru a identifica vizibilitatea in presa scrisa locala a candidatilor la Primaria municipiului Iasi. Indicatorii “masurati” au fost: numarul de articole aparute cu referiri la o anumita personalitate, suprafata casetelor publicitare electorale si coeficientul de imagine atribuit fiecarui articol.
Aceste “masuratori” s-au realizat pe baza unei metodologii de cercetare.Astfel articolele studiate au fost impartite in doua categorii generale : articole negative si articole pozitive sau informative. Aceasta impartire s-a facut pe baza unui dictionar de coeficienti de imagini de la -4 (in cazul articolelor care exceleaza in cuvinte dure,scandal,teme compromitatoare), in trepte de o unitate pana la +4 (care corespunde unei imagini excelente, prelucrate, care abunda in atribuiri de calitati si merite deosebite) avand ca treapta intermediara punctul 0 care corespunde unei stiri si in care interventia redactorului a fost minima.Acesti coeficienti au fost atribuiti plecand de la tema abordata ,vocabularul folosit, titlul articolului si imaginile asociate.
Pentru casetele publicitare, analiza s-a oprit la realizarea unei statistici referitoare la suprafata acestor mesaje publicitare fara referiri la continutul lor comunicational.

Rezultatele arata ca persoana cu vizibilitatea cea mai mare in presa scrisa tinand cont de indicatorul suprafata casetelor publicitare electorale este Gheorghe Nichita care a avut in perioada amintita aproape 65% din totalul spatiului publicitar electoral alocat de ziarele locale. Singurii candidati care se apropie cu procente semnificative de primul clasat sunt Relu Fenechiu si Vasile Lupu.

Tinand cont de numarul articolelor aparute cu referiri la o anumita personalitate primul loc este detinut tot de Gheorghe Nichita atat in ce priveste numarul articolelor negative cat si al celor pozitive sau cu caracter informativ.S-au scris 10 articole negative si 27 pozitive sau informative.Numarul mare de articole pozitive, existand o diferenta de 16 articole fata de candidatul clasat pe locul doi, se explica prin calitatea administrativa de primar interimar pe care Gheorghe Nichita o avea in acea perioada, aspect reflectat si in numarul articolelor cu caracter de stire.

In privinta coeficientului de imagine al candidatilor acesta s-a calculat pentru fiecare ziar in parte. Se poate observa impartialitatea cu care fiecare ziar a tratat anumiti candidati la Primaria municipiului Iasi.

Candidatii Rata, Nica, Sorin si Ghitulina au avut un coeficient de imagine 0 existand referiri intr-un singur articol. Ceilalti candidati care nu apar nu au fost prezenti in paginile ziarelor monitorizate in perioada 10-15 mai 2004.

Definitii coeficienti:

-4 exceleaza in cuvinte dure, scandal, teme compromitatoare

-3 aprecieri negative grave fara grosolanii,exagerari

-2 aprecieri negative

-1 aprecieri ironice,usor rautacioase

0 articolul contine stiri, caracter informativ

+1 aprecieri binevoitoare, usor pozitive

+2 aprecieri pozitive

+3 aprecieri foarte bune

+4 imagine excelenta,atribuiri de calitati si merite deosebite

Important: precizam ca acest articol se refera doar la prima saptamana din campania electorala locala din Iasi, 2004 si are in vedere doar cotidianele locale.

Studiu realizat de INFOmass

coordonator: sociolog Marius Haratau

wp_insert_post()