Bine ati venit ! - Infomass 2001-2017 - studii si sondaje autentice x

Archive for category: Studii socio-politice si sondaje de opinie

Cercetari , sondaje de opinie si articole avand teme sociale si politice

2012
21 Aug 2012

…….Raport politic si social Iasi

Extras din Sondaj OMNIBUS IASI

Marime esantion: 725  gospodarii
Tip esantion:  probabilistic
Eroare Iasi: +/- 3.6% cu o probabilitate de 95%.
Selecţia gospodăriilor:  a fost realizată pe baza de pas statistic.
Validare: eşantionul a fost validat pe baza recensamantului general al populatiei
Munca de teren: Toate chestionarele au fost aplicate la domiciliul respondentilor
Cu exceptia zilelor de sambata si duminica, chestionarile s-au  desfasoara intre ora 17.00 si 20.00, pentru oferi sanse egale persoanelor active de a intra in esantion

[iframe: src=”http://www.infomass.ro/wp-content/uploads/2012/08/Raport-Omnibus-Iasi-social-si-politic-optimizat.pdf” width=”100%” height=”1000″ scrolling=”no” frameborder=”0″]
2012
01 Feb 2012

…….Profilul primarului ideal in Romania

 

Pentru a identifica profilul primarului ideal, INFOmass a cumulat  12 sondaje electorale proprii , realizate in diferite judete ale tarii (Iasi, Bacau, Piatra Neamt, Satu Mare, Hunedoara, Olt etc).  Au fost analizate 31043 de raspunsuri oferite de 10650 respondenti.

S-a folosit o intrebare inchisa ce a permis respondentilor sa precizeze maxim 3 calitati pe care ei le considera cele mai importante pentru un primar ideal al comunitatii lor.

In primul rand, cinstit

Rezultatele cumulate de la  cele 12 sondaje electorale arata ca primarul ideal trebuie sa fie in primul rand “cinstit”.

“Cinstea” ocupa prima pozitie cu un procent de 22.8% din totalul celor 31043 raspunsuri oferite. De altfel acest atribut a iesit pe primul loc in toate cele 12 sondaje luate in calcul ca baza de analiza.

“apropiat de oameni” si cu  “experienta de conducere”

Pe locul 2 si 3, separate de mai putin de 2 procente au iesit calitatile :

  • “apropiat de oameni” – cu 16.3% din totalul raspunsurilor, plasandu-se in 9 cazuri din 12 pe locul 2
  • “sa aiba experienta de conducere” cu 14.34% din totalul celor 31043 raspunsuri oferite, plasandu-se pe locul 2 in 3 cazuri din 12

In esalonul 2 sunt plasate atribute ca “bine informat”, “destept”, “de incredere” cu procente de peste 7%.

Ultimul loc : “patriot”, “bogat” si “sa arate bine”

Pe ultimele locuri s-au plasat atribute precum “patriot”, “bogat” si “sa arate bine”, cu procente sub 2% si pana la 0.1%.

Rezultate pe municipii

In ciuda diferentelor politice  rezultatele au diferente relativ mici de la o zona la alta. Mai jos se gasesc grafice ce prezinta rezultatele inregistrate pe unele municipii din cele incluse in analiza.

BACAU

 

 

IASI

 

 

SUCEAVA

 

 

PIATRA NEAMT

 

[info] Sondaje coordonate de sociolog-politolog Dan Obreja [/info]

2011
28 Jan 2011

……..Sondajele autentice

Ce garantii am ca INFOmass furnizeaza informatii corecte?

Pentru noi calitatea unui sondaj de opinie sau a unui sondaj  electoral este determinat de scopul si de felul in care este realizat.

Din acest motiv toate chestionarele realizate  de INFOmass sunt atent verificate incat sa nu existe riscul fraudarii.

Punem mereu la dispozitia beneficiarului baza de date cu adresele si numerele de telefon ale  respondentilor. Baza de date  contine peste 80% numere de telefon incat beneficiarul poate verifica imediat corectitudinea sondajului de opinie sau a cercetarii electorale.

Acordam o atentie deosebita pentru fiecare sondaj in parte. Stim ca fiecare beneficiar este unic la fel ca si obiectivele lui. Din acest motiv capacitatea analitica, determinarea , orientarea spre client impreuna cu cei peste 15 ani de experienta in sociologie si socio-psihologie constituie baza unei cercetari stiintifice ce ofera informatii de calitate pe care va puteti baza deciziile, fie ca e vorba de politic, social sau economic.

Proba de rezistenta: autenticitatea

Calitatea unui institut de sondare a opiniei publice se poate observa cel mai bine in cazul sondajelor electorale. Nu mai exista nimic de spus in momentul in care faci un sondaj cu cateva zile inainte de alegeri si rezultatele alegerilor nu corespund cu rezultatele sondajului.

Aici se observa cel mai bine corectitudinea unui sondaj. Infomass a trecut si trece in fiecare zi aceasta proba.

2011
11 Jan 2011

…….Alegeri europene


Sondaj postelectoral

 

Direcția Generală Comunicare

Direcția C – Relații cu cetățenii

UNITATEA DE MONITORIZARE A OPINIEI PUBLICE


Primele rezultate: Distribuția între femei și bărbați

Populație: UE 18+ (în Austria 16+) Acoperire: UE 27 (26 830 cetățeni europeni)1

Perioada de lucru pe teren: 12 iunie – 6 iulie 2009

Bărbați: 12 5632 Femei: 13 5333


Trei note referitoare la sondajul postelectoral efectuat de către Parlamentul European au fost deja publicate pe site-ul PE4 la sfârșitul lunilor iulie și octombrie 2009. Această a patra analiză tratează problema repartiției votului între electoratul masculin și cel feminin, pentru a cunoaște mai bine factorii determinanți ai participării la alegerile europene din iunie 2009 în funcție de sex.

La 2 martie 2009, cu ocazia Zilei europene a femeii, Parlamentul și Comisia Europeană au publicat un sondaj5 privind femeile și alegerile europene. Acesta a pus în evidență faptul că electoratul feminin nu consideră că interesele sale sunt luate în

considerare îndeajuns de către Uniunea Europeană (UE) și că discriminările cu privire la salarii, cele manifestate la locul de muncă și în societate, în general, rămân foarte accentuate. Acest lucru explică un anumit sentiment de înstrăinare față de UE, exprimat în acest sondaj din luna martie a anului trecut.

1  Rezultatele acestui sondaj postelectoral au fost ponderate socio-demografic și politic pentru a se asigura reprezentativitatea acestora.

2 Bărbații cu drept de vot.

3 Femeile cu drept de vot.

Același sondaj a arătat că femeile cred că lumea politică este dominată de bărbați și că

ele au un mod diferit de a face politică.

⇒ În  prezent,  care  sunt  tendințele  privind  participarea  electoratului feminin la alegerile europene?

Constatăm că sentimentul de înstrăinare a femeilor față de UE nu s-a manifestat printr-o participare mai mică la urne: 43% la nivelul întregii UE, din care 42% femei și 44% bărbați.

În opt țări, femeile au participat în număr mai mare la vot decât bărbații, diferențele fiind între plus unu și nouă puncte procentuale. În trei țări, participarea este asemănătoare, în timp ce în șaisprezece, votul electoratului feminin este inferior celui masculin, cu diferențe de la minus unu până la minus zece puncte procentuale.

Care este gradul de simpatie politică?

În medie, femeile se declară mai puțin apropiate de un partid politic decât bărbații: 41% față de 45% (-4). Din nou, diferențele între statele membre sunt foarte accentuate: acestea variază de la plus șapte la minus nouă puncte procentuale.

Când alegem să ne prezentăm la vot?

În timp ce momentul în care alegem să ne prezentăm sau nu la vot este practic același la bărbați și la femei, în medie 50% dintre femei declară că dispun de toate informațiile necesare pentru a-și alege candidatul, față de 57% dintre bărbați.

De asemenea, femeile declară că au fost mai puțin expuse la o campanie de informare de încurajare la vot: la o medie la nivel de UE de 67% dintre respondenți care declară că au fost expuși la o astfel de campanie, 64% dintre femei răspund afirmativ, față de 69% dintre bărbați.

Care sunt motivele care ne determină să ne prezentăm la vot?

În egală măsură, bărbații și femeile care au votat plasează pe primul loc, de departe, motivele de ordin civic: pentru a-și îndeplini datoria de cetățean, 47% la nivelul UE, 47% dintre bărbați; 48% dintre femei; deoarece au votat întotdeauna, 40 % (=).

În schimb, se poate observa o diferență între bărbați și femei cu privire la legăturile lor cu Uniunea Europeană. Astfel, 16% dintre europeni au votat întrucât se declară în favoarea UE: 19% dintre bărbați, față de 14% dintre femei (-5). Această diferență se manifestă, de asemenea, în privința sentimentului de cetățenie europeană: acesta este împărtășit de 13% din alegători la nivelul UE, 15% pentru bărbați și 12% pentru femei (-3).

Ce aspecte au stat la baza votului?

Dintre cele 15 aspecte care ar putea motiva alegătorul și care au fost prezentate respondenților, doar două prezintă diferențe reale între electoratul masculin și cel feminin.

În primul rând, creșterea economică: menționat de 41% dintre persoanele interogate la nivelul UE, acest aspect este recunoscut de

44% din bărbați și 38% din femei (-6).

În timp ce securitatea alimentară este invocată în medie de 9% din respondenți, acest aspect este menționat de 7% dintre bărbați și 10% dintre femei (+3).

Care sunt motivele de a nu participa la vot?

Atât bărbații, cât și femeile care nu s-au prezentat la vot menționează în primul rând lipsa încrederii în politică în general. Pe al doilea loc se situează lipsa de interes față de politică, apoi, în al treilea rând, sentimentul că votul lor nu va schimba nimic.

În schimb, regăsim o diferență între bărbați și femei în alt domeniu: în timp ce, în medie, 10% dintre cei care nu se prezintă la vot declară că nu au votat deoarece nu dețin suficiente cunoștințe privind UE sau PE, procentul este de 8% în rândul bărbaților și de 13% în rândul femeilor (+5).

I. PARTICIPAREA ȘI SIMPATIILE POLITICE

A. Participarea la alegerile europene 2009

Q1. Participarea la alegerile europene 2009; Medii la nivel de UE și în funcție de sex

UE27 B F
PARTICIPAREA 43% 44% 42%
ABSTENTEISM 57% 56% 58%

Q1. Participarea la alegerile europene 2009: Repartizare în funcție de statele membre și de sex

TOTAL B F Dif.
LT 21% 16% 25% +9
LV 54% 49% 58% +9
FI 40% 38% 42% +4
MT 79% 77% 81% +4
BG 39% 37% 41% +3
SE 46% 44% 47% +3
DE 43% 42% 44% +2
HU 36% 36% 37% +1
EE 44% 44% 44% =
IT 65% 65% 65% =
NL 37% 37% 37% =
CZ 28% 29% 28% -1
BE 90% 91% 90% -2
UK 35% 36% 34% -2
UE27 43% 44% 42% -2
SK 20% 21% 19% -2
IE 59% 60% 58% -2
FR 41% 42% 39% -3
LU 91% 93% 89% -4
DK 60% 61% 58% -4
PL 25% 27% 22% -5
ES 45% 48% 42% -5
PT 37% 40% 34% -6
SI 28% 32% 25% -6
RO 28% 31% 25% -7
AT 46% 50% 42% -8
CY 59% 64% 55% -9
EL 53% 58% 48% -10

N. B. Această întrebare le-a fost adresată tuturor respondenților; este prezentat profilul alegătorilor.

¾   Există opt state membre în care femeile au votat într-o proporție mai mare decât bărbații (partea de sus a tabelului). Cele mai mari diferențe se remarcă în Lituania și Letonia, unde proporția femeilor care au votat este cu 9 puncte procentuale mai mare față de cea a bărbaților.

¾   În trei țări, participarea alegătorilor pe criterii de sex este aceeași (Estonia, Italia și Țările de Jos).

¾   În cele șaptesprezece țări rămase, bărbații au votat în proporție mai mare decât femeile la alegerile europene din 2009. Cea mai mare diferență se remarcă în Grecia, de 10 puncte procentuale.

B. Participarea la alegerile naționale

Q9 Participarea la ultimele alegeri naționale: medii la nivel de UE și în funcție de sex

UE27 B F
PARTICIPAREA 72% 72% 72%
ABSTENTEISM* 25% 28% 28%

N. B. Această întrebare le-a fost adresată tuturor respondenților

* Inclusiv respondenții care au răspuns cu „nu știu”: 3% în UE, 2,7% dintre bărbați și 3% dintre femei.

Participarea medie la ultimele alegeri naționale din statele membre este de 72%, atât pentru bărbați cât și pentru femei. Analizând situația fiecărui stat membru în parte, există multe diferențe între sexe.

Q9 Participarea la ultimele alegeri naționale: repartizare în funcție de statele membre și de sex

TOTAL B F Dif.
MT 91% 87% 95% +8
EE 63% 59% 66% +7
LT 68% 64% 71% +7
LV 72% 68% 74% +6
IT 81% 78% 83% +5
LU 81% 78% 83% +5
FI 80% 78% 82% +4
BG 70% 68% 71% +3
UK 61% 59% 62% +3
CY 89% 88% 90% +2
IE 76% 75% 76% +1
SK 68% 68% 69% +1
RO 63% 62% 63% +1
ES 78% 78% 78% =
UE27 72% 72% 72% =
DE 72% 72% 72% =
HU 70% 70% 70% =
BE 91% 91% 91% =
FR 76% 77% 76% -1
SE 84% 85% 83% -2
SI 70% 71% 69% -2
NL 80% 81% 79% -2
PL 55% 56% 54% -2
CZ 56% 58% 55% -3
DK 89% 91% 87% -4
EL 87% 89% 85% -4
AT 72% 74% 70% -4
PT 71% 75% 67% -8

¾   În 13 țări, femeile au votat într-o proporție mai mare decât bărbații. Cea mai mare diferență în favoarea femeilor se prezintă în Malta (8 puncte procentuale), urmată de cele trei state baltice: Estonia (7), Lituania și Letonia (ambele cu 6).

¾   În 10 state membre, bărbații au votat în proporție mai mare decât femeile. În Portugalia, diferența este de 8 puncte, urmată de Austria, Grecia și Danemarca (toate cu 4).

D. Simpatii politice

Q10. Vă simțiți apropiat de vreunul dintre partidele politice? Medii la nivel de UE și în funcție de sex.

UE27 B F Dif.
Da, foarte apropiat 13% 14% 12% -2
Da, oarecum apropiat 30% 31% 29% -3
Nu, nu foarte apropiat 28% 27% 29% +2
Nu, deloc apropiat 26% 25% 28% +3
Nu știu 3% 3% 2% -1
Da* 43% 45% 41% -4
Nu** 54% 52% 57% +5

* Suma răspunsurilor „da, foarte apropiat” și „da, oarecum apropiat”

** Suma răspunsurilor ”nu, nu foarte apropiat” și ”nu, deloc apropiat”. N. B. Această întrebare le-a fost adresată tuturor respondenților

¾   În medie, la nivelul întregii UE, mai mulți bărbați decât femei declară că simpatizează cu un partid politic. Dacă se adaugă răspunsurile „da, foarte apropiat” și „da, oarecum apropiat”, ponderea bărbaților este de 45%, iar cea a femeilor de 41%.

Am analizat diferențele din cadrul aceluiași stat membru, nu în privința proporțiilor efective ale răspunsurilor cu „da” în comparație cu media UE, ci comparând cele două sexe între ele și grupând țările în funcție de mărimea și sensul diferenței (fie spre pozitiv, fie spre negativ).

Q10. Vă simțiți apropiat de vreunul dintre partidele politice? Repartizare în funcție de statele membre și de sex

TOTAL B F Dif.
MT 78% 74% 81% +7
LT 40% 37% 43% +6
EE 47% 46% 48% +2
EL 56% 55% 57% +2
ES 50% 49% 50% +1
FI 46% 47% 47% =
SE 59% 59% 59% =
LV 35% 36% 34% -2
BE 54% 55% 53% -2
NL 62% 64% 62% -2
BG 40% 42% 39% -3
CY 60% 61% 58% -3
UK 22% 23% 20% -3
CZ 34% 36% 32% -4
IE 34% 36% 32% -4
UE27 43% 45% 41% -4
AT 55% 57% 52% -5
DE 49% 51% 46% -5
SI 35% 37% 32% -5
FR 38% 40% 35% -5
DK 37% 40% 34% -6
HU 42% 45% 39% -6
SK 47% 50% 44% -6
RO 26% 30% 23% -7
IT 59% 63% 55% -8
LU 57% 61% 52% -9
PL 31% 36% 27% -9
PT 45% 50% 41% -9

N. B. Este prezentată suma răspunsurilor „da, foarte apropiat” și „da, oarecum

apropiat”. Această întrebare le-a fost adresată tuturor respondenților

¾  Doar în cinci țări există mai multe femei decât bărbați care declară că simpatizează cu unul din partidele politice (Malta, Lituania, Estonia, Grecia și Spania), dar numai în primele două diferența este cu adevărat importantă (7 puncte în Malta, 6 în Lituania). Nu există nicio diferență între proporția de femei și cea de bărbați din 2 țări: Finlanda și Suedia.

¾   Pe de altă parte, în 21 de țări, tendința este opusă, cu mai mulți bărbați decât femei care își exprimă simpatiile pentru un anumit partid. Statele membre unde diferența între sexe în această privință este cea mai accentuată sunt Portugalia, Polonia și Luxemburg (9 puncte procentuale).

II. EXPUNEREA LA CAMPANIA ELECTORALĂ EUROPEANĂ

Q8. Dvs. personal vă amintiți să fi văzut la televizor, pe Internet sau pe afișele electorale, să fi citit în ziare sau auzit la radio o campanie care să încurajeze lumea să meargă la

vot în cadrul alegerilor europene? Medii la nivel de UE și în funcție de sex.

UE27 B F Dif.
Da 67% 69% 64% -5
Nu 30% 28% 33% +5
Nu știu 3% 3% 3% =

¾   Atunci  când  respondenții  au  fost  întrebați  dacă  își  amintesc  ceva  din campania de încurajare la vot pentru alegerile europene, mai mulți bărbați decât femei spun „da” (5 puncte procentuale diferență).

Q8. Dvs. personal vă amintiți să fi văzut la televizor, pe Internet sau pe afișele electorale, să fi citit în ziare sau auzit la radio o campanie care să încurajeze lumea să meargă la

vot în cadrul alegerilor europene? Repartizare în funcție de statele membre și de sex.

TOTAL B F Dif.
LT 72% 69% 74% +5
FI 71% 69% 73% +4
EL 66% 65% 68% +3
EE 80% 79% 81% +2
LU 74% 73% 75% +2
CZ 75% 75% 76% +1
LV 66% 66% 67% +1
SE 86% 87% 86% -1
DK 79% 80% 78% -2
IE 72% 73% 71% -2
IT 60% 61% 59% -2
HU 79% 81% 79% -2
SK 82% 84% 80% -4
NL 78% 80% 76% -4
RO 62% 64% 60% -4
UE 67% 69% 64% -5
DE 69% 72% 67% -5
AT 72% 74% 69% -5
SI 75% 78% 73% -5
FR 66% 69% 63% -6
BG 45% 48% 42% -6
ES 76% 79% 73% -6
MT 89% 92% 86% -6
CY 78% 82% 74% -8
UK 54% 58% 50% -8
BE 53% 58% 48% -10
PL 66% 72% 62% -10
PT 67% 73% 62% -11

N. B. Este prezentată suma răspunsurilor „da”. Această întrebare le-a fost adresată

tuturor respondenților.

8/29

¾   În ciuda diferenței în favoarea bărbaților care se manifestă la valoarea medie, diferența este în favoarea femeilor în șapte state membre. În Lituania, Finlanda, Grecia, Estonia, Luxemburg, Republica Cehă și Letonia, femeile își amintesc de campanie în proporție mai mare decât bărbații, diferența variind de la 5 puncte la 1 punct.

¾   În celelalte state membre, proporția celor care își amintesc de campanie este mai mare în rândul bărbaților. Cele mai mari diferențe se înregistrează în Portugalia (11 puncte), Polonia (10) și Belgia (de asemenea 10).

III. ALEGĂTORII – PROFIL ȘI MOTIVAȚIE

N.B. Următoarele întrebări (Q3a, Q4d și Q5) au fost adresate numai respondenților care au declarat că au votat la alegerile europene 2009 (43%).

A. Momentul luării deciziei de a vota pentru un anumit partid sau candidat

Q3a. Când ați decis să votați pentru partidul politic sau candidatul pentru care ați votat la alegerile recente pentru Parlamentul European? Medii la nivel de UE și în funcție de sex.

UE27 B F Dif.
Întotdeauna ați votat în acest fel 50% 50% 50% =
Ați decis cu câteva luni în urmă 21% 21% 20% -1
Ați decis cu câteva săptămâni în urmă 13% 13% 13% =
Ați decis cu câteva zile înainte de alegeri 9% 9% 10% +1
Ați decis în ziua alegerii 6% 6% 6% =
Nu știu 1% 1% 1% =

N. B. Această întrebare li s-a adresat respondenților care au declarat că votaseră la alegerile europene.

La nivelul întregii UE, nu există nicio diferență între bărbați și femei în ceea ce privește momentul luării deciziei de a vota pentru un anumit partid sau candidat la alegerile europene. Dar, analizând fiecare stat membru în parte, tendințele nu sunt deloc uniforme. Am analizat, în special, grupul de respondenți care spun că au votat la fel ca întotdeauna.

Q3a. Când ați decis să votați pentru partidul politic sau candidatul pentru care ați votat la alegerile recente pentru Parlamentul European: Repartizare în funcție de statele membre și de sex.

ÎNTOTDEAUNA VOTEZ ÎN ACEST FEL
TOTAL B F Dif.
LT 50% 43% 54% +11
ES 60% 55% 66% +11
BE 53% 49% 56% +7
MT 66% 63% 69% +6
SI 54% 51% 57% +6
DE 51% 49% 53% +4
PL 49% 48% 50% +2
LV 17% 16% 18% +2
EE 40% 39% 40% +1
FR 41% 41% 42% +1
HU 54% 53% 54% +1
AT 49% 49% 50% +1
IE 41% 40% 41% +1
UE27 50% 50% 50% =
BG 46% 46% 45% -1
CY 76% 77% 76% -1
IT 58% 59% 57% -2
DK 40% 42% 39% -3
EL 63% 64% 61% -3
SE 26% 28% 25% -3
FI 38% 41% 36% -5
RO 48% 51% 45% -6
SK 50% 53% 47% -6
NL 40% 44% 36% -8
CZ 50% 55% 46% -9
PT 58% 63% 52% -11
UK 41% 47% 35% -12
LU 42% 51% 32% -19

N. B. Această întrebare li s-a adresat respondenților care au declarat că votaseră la alegerile

europene.

Așa cum am menționat, am analizat proporția respondenților care declară că au votat la fel ca întotdeauna în cadrul alegerilor europene din 2009. Deși, în medie, nu există nicio diferență la nivelul UE (50% pentru ambele sexe), există variații semnificative între statele membre.

¾   În  13  țări,  există  mai  multe femei  decât  bărbați  care  au  votat  la  fel  ca întotdeauna. Cele două țări în care această diferență este în mod substanțial mai mare sunt Lituania și Spania (11 puncte procentuale diferență).

¾   De cealaltă parte a scalei, votarea la fel ca întotdeauna este mai răspândită în rândul bărbaților decât în rândul femeilor în 14 state membre, cu diferențele cele mai mari în Luxemburg (19 puncte procentuale diferență), Regatul Unit (12) și Portugalia (11).

B. Motivația votului

Q4d. Care sunt principalele motive pentru care ați decis să votați la recentele alegeri pentru Parlamentul European? Medii la nivel de EU și în funcție de sex.

UE27 B F Dif.
Aceasta e datoria dvs. de cetățean 47% 47% 48% +1
Întotdeauna votați 40% 40% 40% =
Pentru a susține partidul politic de care vă simțiți aproape 24% 25% 23% -2
Puteți să schimbați lucrurile prin votarea în cadrul alegerilor

europene19%20%18%-2Sunteți în favoarea UE16%19%14%-5Vă simțiți european/ cetățean al UE13%15%12%-3Pentru a vă exprima dezacordul11%11%10%-1Pentru a vă susține guvernul9%8%9%+1UE joacă un rol important în viața dvs. de toate zilele6%6%6%=Pentru a impune sancțiuni asupra guvernului dvs.5%6%5%-1Sunteți foarte interesat de afacerile europene5%6%5%-1Informația care vi s-a oferit în perioada campaniei electorale v-a

convins să mergeți la vot5%4%5%+1Pentru a impune sancțiuni asupra UE2%2%2%=(DOAR ÎN ȚĂRILE ÎN CARE PREZENȚA LA VOT ESTE

OBLIGATORIE) Deoarece prezența la vot este obligatorie2%2%2%=Altele (SPONTAN- SPECIFICAȚI)1%1%2%+1Nu știu1%1%1%=

N. B. Această întrebare li s-a adresat respondenților care au declarat că votaseră la alegerile europene. Suma

răspunsurilor, maxim trei variante posibile.

Ierarhia motivațiilor de a vota la ultimele alegeri europene este aproape aceeași pentru bărbați și femei. De asemenea, nu există diferențe majore pentru motivele individuale, cu excepția unuia:

¾   Motivul participării la vot deoarece persoana este în favoarea UE este cu mult mai frecvent în rândul bărbaților decât în rândul femeilor (bărbații 19% și femeile 14%).

Q4d. Care sunt principalele motive pentru care ați decis să votați la recentele alegeri pentru Parlamentul European?Repartizare în funcție de statele membre și de sex.

ACEASTA E DATORIA MEA DE CETĂȚEAN
TOTAL B F Dif.
DK 64% 57% 71% +14
PT 43% 37% 49% +12
LV 61% 54% 65% +11
NL 43% 38% 49% +11
FI 54% 49% 58% +9
CZ 29% 25% 33% +8
LT 62% 56% 64% +8
AT 35% 31% 38% +7
UK 41% 38% 44% +6
SE 71% 68% 74% +6
BG 63% 60% 65% +5
EL 60% 58% 62% +4
SK 63% 61% 65% +4
IT 35% 33% 37% +4
ES 57% 55% 59% +4
BE 37% 35% 38% +3
MT 74% 73% 75% +2
UE27 47% 47% 48% +1
FR 65% 65% 66% +1
CY 78% 79% 78% -1
LU 60% 61% 59% -2
RO 73% 74% 72% -2
SI 63% 64% 62% -2
IE 68% 70% 67% -3
HU 30% 32% 28% -4
DE 40% 43% 38% -5
PL 44% 47% 42% -5
EE 55% 58% 52% -6

N. B. Această întrebare li s-a adresat respondenților care au declarat că votaseră la

alegerile europene.

La nivelul întregii UE, ponderea femeilor care au votat la alegerile europene din 2009 deoarece au considerat că acest lucru este datoria lor de cetățeni este mai ridicată ca valoare cu un punct procentual decât cea a bărbaților Această diferență nu este deloc identică în toate statele membre.

¾   Într-un total de 18 state membre, o pondere mai ridicată de femei în raport cu bărbații au votat deoarece consideră că aceasta este datoria lor de cetățeni.

¾   În raport cu bărbații, în rândul femeilor sentimentul datoriei este mai des întâlnit ca motivație de a vota în Danemarca (14 puncte diferență), Portugalia (12 puncte), Letonia și Țările de Jos (11 puncte).

¾   Dimpotrivă, în 9 state membre, sentimentul datoriei este menționat ca motivație de a vota de către mai mulți bărbați decât femei, cea mai accentuată diferență fiind în Estonia (6 puncte), Polonia și Germania (5 puncte).

12/29

Q4d. Care sunt principalele motive pentru care ați decis să votați la recentele alegeri pentru Parlamentul European?Repartizare în funcție de statele membre și de sex.

ÎNTOTDEAUNA VOTEZ.
TOTAL B F Dif.
LU 19% 15% 23% +8
CY 53% 49% 57% +8
SK 34% 31% 37% +6
FI 54% 51% 56% +5
IE 47% 45% 50% +5
BG 43% 41% 45% +4
DK 59% 57% 61% +4
SI 47% 46% 50% +4
ES 27% 26% 28% +2
LT 51% 50% 52% +2
PT 43% 42% 44% +2
SE 39% 38% 40% +2
FR 44% 44% 45% +1
UK 51% 51% 52% +1
UE27 40% 40% 40% =
LV 34% 34% 34% =
AT 30% 30% 29% -1
PL 34% 34% 33% -1
EE 46% 47% 45% -2
CZ 48% 49% 47% -2
DE 42% 43% 41% -2
NL 49% 50% 48% -2
RO 33% 34% 32% -2
MT 34% 35% 32% -3
IT 39% 40% 37% -3
EL 29% 31% 27% -4
BE 31% 34% 28% -6
HU 44% 47% 41% -6

N. B. Această întrebare li s-a adresat respondenților care au declarat că votaseră la

alegerile europene.

La nivelul UE în ansamblu, nu există nicio diferență între bărbați și femei în cazul votului din obișnuință (am venit la urne pentru că întotdeauna votez), dar astfel de diferențe există la nivelul fiecărui stat membru.

¾   În 14 state membre, votul din obișnuință este mai frecvent în rândul femeilor decât în rândul bărbaților, cu o pondere egală în Letonia.

¾   În Luxemburg, Cipru și Slovacia, există cele mai mari diferențe între ponderea femeilor și cea a bărbaților care s-au prezentat la urne la alegerile europene din 2009 pentru că întotdeauna votează (8 puncte în primele două și

6 în cea de a treia țară menționată).

¾   Pe de altă parte, în 12 state membre, există mai mulți bărbați decât femei care prezintă acest aspect ca o motivație pentru care se prezintă la urne, diferența fiind mare îndeosebi în Ungaria și Belgia (6 puncte procentuale).

Q4d. Care sunt principalele motive pentru care ați decis să votați la recentele alegeri pentru Parlamentul European?Repartizare în funcție de statele membre și de sex.

PENTRU A SUSȚINE UN PARTID POLITIC DE CARE MĂ SIMT APROAPE.
TOTAL B F Dif.
CY 42% 36% 49% +13
EL 31% 28% 35% +7
MT 36% 35% 38% +3
EE 18% 16% 19% +3
ES 17% 16% 19% +3
IE 19% 18% 20% +2
CZ 23% 22% 24% +2
DE 34% 33% 34% +1
BE 24% 24% 24% =
NL 31% 31% 31% =
PL 14% 14% 14% =
UE27 24% 25% 23% -2
HU 30% 31% 29% -2
FR 18% 20% 17% -3
UK 21% 22% 19% -3
SI 26% 28% 25% -3
BG 45% 47% 43% -4
SE 29% 31% 27% -4
LV 20% 22% 18% -4
FI 20% 22% 18% -4
LU 17% 19% 14% -5
DK 21% 24% 18% -6
IT 22% 25% 19% -6
PT 10% 13% 7% -6
LT 23% 27% 20% -7
AT 31% 34% 27% -7
SK 41% 44% 37% -7
RO 31% 35% 27% -8

N. B. Această întrebare li s-a adresat respondenților care au declarat că votaseră la

alegerile europene..

În medie în UE, ponderea femeilor care au venit la urne la alegerile europene din 2009 pentru a susține un partid pe care îl simpatizează este cu 2 puncte procentuale mai mică decât ponderea bărbaților care au votat din același motiv.

¾   În 8 state membre, o pondere mai mare de femei decât de bărbați au prezentat acest lucru ca un motiv principal pentru care s-au decis să voteze. Pe de altă parte, în 16 țări, mai mulți bărbați decât femei au menționat acest lucru. În 3 țări, ponderea a fost egală între femei și bărbați: Belgia, Țările de Jos și Polonia.

¾   Cea mai mare diferență se regăsește în Cipru, unde 49% dintre femei menționează acest lucru drept unul dintre cele trei motive principale pentru a merge la vot, față de 36% dintre bărbații ciprioți.

¾   De asemenea, diferența este destul de mare în Grecia: 35% în rândul femeilor, în comparație cu 28% în rândul bărbaților.

¾   Dimpotrivă, în România, ponderea bărbaților care au votat pentru a susține partidul pe care îl simpatizează este cu 8 puncte procentuale mai mare decât cea a femeilor care s-au prezentat la urne din acest motiv. Este urmată de Slovacia, Austria și Lituania (7 puncte diferență).

C. Aspecte care au stat la baza votului

Q5. Care este motivul care vă determină să votați la alegerile europene? Medii la nivel de EU și în funcție de sex.

UE27 B F Dif.
Creșterea economică 41% 44% 38% -6
Șomajul 37% 36% 38% 2
Viitorul pensiilor 22% 21% 23% 2
Rolul Uniunii Europene pe scena internațională 22% 23% 22% -1
Puterea și competențele instituțiilor europene 19% 20% 18% -2
Infracționalitatea 18% 18% 19% 1
Inflația și puterea de cumpărare 18% 18% 18% =
Imigrația 16% 16% 16% =
Lupta împotriva schimbărilor climatice 16% 16% 17% 1
Valorile și identitatea europeană 16% 16% 16% =
Energia 13% 14% 13% -1
Moneda unică, euro 12% 13% 11% -2
Terorismul 11% 11% 12% +1
Agricultura 11% 10% 11% +1
Securitatea alimentară 9% 7% 10% +3
Altele (SPONTANEOUS) 4% 3% 4% +1
Niciuna din acestea (SPONTANEOUS) 12% 11% 13% +2
Nu știu 3% 3% 4% +1

N. B. Această întrebare li s-a adresat respondenților care au declarat că votaseră la alegerile europene. Suma

răspunsurilor, maxim trei variante posibile.

.

Ierarhia motivelor care i-au determinat pe respondenți să voteze la alegerile europene este, de asemenea, foarte asemănătoare pentru bărbați și femei în parte. Merită subliniate următoarele două diferențe:

¾   Creșterea economică reprezintă un aspect mai important pentru bărbați decât pentru femei (44% dintre răspunsuri în cazul bărbaților, 38% în cazul femeilor).

¾   Pentru femei, șomajul este la fel de important precum creșterea economică

(ambele cu 38% dintre mențiuni).

¾   Un aspect care este mai important pentru femei decât pentru bărbați este securitatea alimentară (3 puncte procentuale diferență).

Q5. Care este motivul care vă determină să votați la alegerile europene? Repartizare în funcție de statele membre și de sex.

CREȘTEREA ECONOMICĂ
TOTAL B F Dif.
CZ 43% 36% 49% +13
EE 42% 36% 46% +10
MT 42% 39% 44% +5
SK 56% 54% 58% +4
BG 63% 62% 64% +2
DK 32% 31% 33% +2
LU 37% 36% 38% +2
DE 46% 45% 46% +1
LV 57% 59% 57% -2
HU 59% 60% 57% -3
BE 39% 41% 37% -4
FI 31% 33% 29% -4
EL 56% 58% 53% -5
LT 54% 58% 52% -6
UE27 41% 44% 38% -6
IT 41% 44% 38% -6
SI 38% 41% 35% -6
NL 31% 35% 28% -7
PL 48% 51% 44% -7
CY 51% 54% 47% -7
SE 34% 38% 30% -8
UK 23% 27% 19% -8
PT 43% 47% 38% -9
RO 55% 59% 50% -9
ES 49% 53% 44% -9
IE 62% 66% 57% -9
FR 29% 34% 24% -10
AT 43% 48% 37% -11

N. B. Această întrebare li s-a adresat respondenților care au declarat că votaseră la

alegerile europene.

La nivelul întregii UE, mai mulți bărbați decât femei consideră creșterea economică drept aspect important care a determinat participarea la vot (44% față de 38%) la alegerile europene din 2009.

¾   Cu toate acestea, în 8 state membre, acest aspect este mai important pentru femei decât pentru bărbați (Republica Cehă, Estonia, Malta, Slovacia, Bulgaria, Danemarca, Luxemburg și Germania). Cea mai izbitoare diferență se regăsește în primele două țări menționate, deoarece se ridică la 13 puncte procentuale în Republica Cehă (49% dintre femei, 36% dintre bărbați) și 10 puncte în Estonia (46% dintre femei, 36% dintre bărbați).

¾   În restul țărilor, creșterea economică reprezintă o motivație mai importantă pentru a vota în rândul bărbaților, cu o diferență care variază de la 11 puncte procentuale în Austria la doar 2 puncte în Letonia.

Q5. Care este motivul care vă determină să votați la alegerile europene? Repartizare în funcție de statele membre și de sex.

ȘOMAJUL
TOTAL B F Dif.
MT 37% 31% 43% +12
LU 36% 30% 41% +11
EL 60% 55% 65% +10
BG 46% 41% 50% +9
FR 38% 33% 42% +9
PL 33% 29% 37% +8
EE 32% 27% 35% +8
CZ 29% 25%
2007
28 Jan 2007

…….Sondaj de opinie primaria Barlad

[iframe: src=”http://www.infomass.ro/wp-content/uploads/2008/01/raport-barlad.pdf” width=”100%” height=”800″ scrolling=”no” frameborder=”0″]

 

 

2006
09 Nov 2006

…….Monitorizare campanie electorala

studiu de caz

MONITORIZAREA IMAGINII CANDIDATILOR LA PRIMARIA MUNICIPIULUI IASI

IN ZIARELE LOCALE PENTRU PERIOADA 10-15 MAI 2004 (prima saptamana din campania electorala)

Cercetarea a fost realizata pentru a identifica vizibilitatea in presa scrisa locala a candidatilor la Primaria municipiului Iasi. Indicatorii “masurati” au fost: numarul de articole aparute cu referiri la o anumita personalitate, suprafata casetelor publicitare electorale si coeficientul de imagine atribuit fiecarui articol.
Aceste “masuratori” s-au realizat pe baza unei metodologii de cercetare.Astfel articolele studiate au fost impartite in doua categorii generale : articole negative si articole pozitive sau informative. Aceasta impartire s-a facut pe baza unui dictionar de coeficienti de imagini de la -4 (in cazul articolelor care exceleaza in cuvinte dure,scandal,teme compromitatoare), in trepte de o unitate pana la +4 (care corespunde unei imagini excelente, prelucrate, care abunda in atribuiri de calitati si merite deosebite) avand ca treapta intermediara punctul 0 care corespunde unei stiri si in care interventia redactorului a fost minima.Acesti coeficienti au fost atribuiti plecand de la tema abordata ,vocabularul folosit, titlul articolului si imaginile asociate.
Pentru casetele publicitare, analiza s-a oprit la realizarea unei statistici referitoare la suprafata acestor mesaje publicitare fara referiri la continutul lor comunicational.

Rezultatele arata ca persoana cu vizibilitatea cea mai mare in presa scrisa tinand cont de indicatorul suprafata casetelor publicitare electorale este Gheorghe Nichita care a avut in perioada amintita aproape 65% din totalul spatiului publicitar electoral alocat de ziarele locale. Singurii candidati care se apropie cu procente semnificative de primul clasat sunt Relu Fenechiu si Vasile Lupu.

Tinand cont de numarul articolelor aparute cu referiri la o anumita personalitate primul loc este detinut tot de Gheorghe Nichita atat in ce priveste numarul articolelor negative cat si al celor pozitive sau cu caracter informativ.S-au scris 10 articole negative si 27 pozitive sau informative.Numarul mare de articole pozitive, existand o diferenta de 16 articole fata de candidatul clasat pe locul doi, se explica prin calitatea administrativa de primar interimar pe care Gheorghe Nichita o avea in acea perioada, aspect reflectat si in numarul articolelor cu caracter de stire.

In privinta coeficientului de imagine al candidatilor acesta s-a calculat pentru fiecare ziar in parte. Se poate observa impartialitatea cu care fiecare ziar a tratat anumiti candidati la Primaria municipiului Iasi.

Candidatii Rata, Nica, Sorin si Ghitulina au avut un coeficient de imagine 0 existand referiri intr-un singur articol. Ceilalti candidati care nu apar nu au fost prezenti in paginile ziarelor monitorizate in perioada 10-15 mai 2004.

Definitii coeficienti:

-4 exceleaza in cuvinte dure, scandal, teme compromitatoare

-3 aprecieri negative grave fara grosolanii,exagerari

-2 aprecieri negative

-1 aprecieri ironice,usor rautacioase

0 articolul contine stiri, caracter informativ

+1 aprecieri binevoitoare, usor pozitive

+2 aprecieri pozitive

+3 aprecieri foarte bune

+4 imagine excelenta,atribuiri de calitati si merite deosebite

Important: precizam ca acest articol se refera doar la prima saptamana din campania electorala locala din Iasi, 2004 si are in vedere doar cotidianele locale.

Studiu realizat de INFOmass

coordonator: sociolog Marius Haratau

wp_insert_post()