Cum arata in viziunea romanilor primarul ideal?

Pentru a identifica profilul primarului ideal, INFOmass a cumulat  12 sondaje electorale proprii , realizate in diferite judete ale tarii (Iasi, Bacau, Piatra Neamt, Satu Mare, Hunedoara, Olt etc).  Au fost analizate 31043 de raspunsuri oferite de 10650 respondenti.

S-a folosit o intrebare inchisa ce a permis respondentilor sa precizeze maxim 3 calitati pe care ei le considera cele mai importante pentru un primar ideal al comunitatii lor.

In primul rand, cinstit

Rezultatele cumulate de la  cele 12 sondaje electorale arata ca primarul ideal trebuie sa fie in primul rand “cinstit”.

“Cinstea” ocupa prima pozitie cu un procent de 22.8% din totalul celor 31043 raspunsuri oferite. De altfel acest atribut a iesit pe primul loc in toate cele 12 sondaje luate in calcul ca baza de analiza.

“apropiat de oameni” si cu  “experienta de conducere”

Pe locul 2 si 3, separate de mai putin de 2 procente au iesit calitatile :

• “apropiat de oameni” – cu 16.3% din totalul raspunsurilor, plasandu-se in 9 cazuri din 12 pe locul 2
• “sa aiba experienta de conducere” cu 14.34% din totalul celor 31043 raspunsuri oferite, plasandu-se pe locul 2 in 3 cazuri din 12

In esalonul 2 sunt plasate atribute ca “bine informat”, “destept”, “de incredere” cu procente de peste 7%.

Ultimul loc : “patriot”, “bogat” si “sa arate bine”

Pe ultimele locuri s-au plasat atribute precum “patriot”, “bogat” si “sa arate bine”, cu procente sub 2% si pana la 0.1%.

Rezultate pe municipii

In ciuda diferentelor politice  rezultatele au diferente relativ mici de la o zona la alta. Mai jos se gasesc grafice ce prezinta rezultatele inregistrate pe unele municipii din cele incluse in analiza.

BACAU

IASI

SUCEAVA

PIATRA NEAMT

Foarte des se intampla sa fim sceptici atunci cand vedem un sondaj in presa sau la  televizor. Si, o facem pe buna dreptate.

Avem toate motivele sa ne punem intrebari atunci cand vedem prezentat un sondaj. Foarte multe sondaje sunt realizate doar pentru a produce rezultate predeterminate sau ca o baza de date pentru activitati de marketing si vanzari.

Cu toate aceste sunt si sondaje realizate cu simt de raspundere, dupa criterii stiintifice.

Ce garantii am ca INFOmass furnizeaza informatii corecte?

Pentru noi calitatea unui sondaj de opinie sau a unui sondaj  electoral este determinat de scopul si de felul in care este realizat.

Din acest motiv toate chestionarele realizate  de INFOmass sunt atent verificate incat sa nu existe riscul fraudarii.

Punem mereu la dispozitia beneficiarului baza de date cu adresele si numerele de telefon ale  respondentilor. Baza de date  contine peste 80% numere de telefon incat beneficiarul poate verifica imediat corectitudinea sondajului de opinie sau a cercetarii electorale.

Acordam o atentie deosebita pentru fiecare sondaj in parte. Stim ca fiecare beneficiar este unic la fel ca si obiectivele lui. Din acest motiv capacitatea analitica, determinarea , orientarea spre client impreuna cu cei peste 10 ani de experienta in sociologie si socio-psihologie constituie baza unei cercetari stiintifice ce ofera informatii de calitate pe care va puteti baza deciziile, fie ca e vorba de politic, social sau economic.

Proba de rezistenta: autenticitatea

Calitatea unui institut de sondare a opiniei publice se poate observa cel mai bine in cazul sondajelor electorale. Nu mai exista nimic de spus in momentul in care faci un sondaj cu cateva zile inainte de alegeri si rezultatele alegerilor nu corespund cu rezultatele sondajului.

Aici se observa cel mai bine corectitudinea unui sondaj. Infomass a trecut si trece in fiecare zi aceasta proba.

Eurobarometrul Standard (EB 71)

Directoratul General Comunicare

Direcția C – Relații cu cetățenii

UNITATEA DE MONITORIZARE A OPINIEI PUBLICE

Populație: EU 15+

Acoperire: EU 27 (27 218 cetățeni europeni)

Cercetarea pe teren: mijlocului lui ianuarie – mijlocului lui februarie 2009

Raport analitic

Este importantă măsurarea percepțiilor europenilor asupra acțiunilor UE  de contracarare a crizei economice și financiare, acum, înaintea alegerilor pentru parlamentul European.

Această anchetă sociologică, desfășurată prin interviuri directe cu 27. 218 cetățeni UE, demonstrează o preocupare colectivă pentru problema crizei, așteptarea unor acțiuni mai coordonate la nivel european, precum și interpretări naționale surprinzător de diferite. Anchetă reflectă, de asemenea, variații foarte clare la nivel socio-demografic: femeile sunt mai preocupate și mai critice în problema monedei euro, alături de cetățenii care au

abandonat școala înainte de vârsta de 15 ani. Trebuie subliniate următoarele puncte esențiale:

⇒ Europenii sunt foarte îngrijorați de urmările crizei.

Această îngrijorare, care este resimțită foarte puternic în toate țările (între 80 și 90%), afectează economia la toate nivelurile: global, european și național, atât pentru situația din prezent, cât și pentru viitor. La nivel personal îngrijorarea nu este la fel de predominantă (58% pentru situația din prezent, 56% pentru cea viitoare).

⇒ Europenii s-au pronunțat în favoarea unei acțiuni coordonate de combatere a crizei.

Diagnosticul europenilor este clar:  44% consideră că statele membre au reacționat la nivel național, iar 39% sunt de părere că statele membre au acționat în mod coordonat.

Pe de altă parte, 61% consideră că europenii ar fi mai bine protejați dacă statele membre ar adopta o abordare coordonată. Parlamentul European solicită cu insistență acest tip de abordare, în favoarea căreia s-a pronunțat în numeroase ocazii.

⇒ La ce nivel se poate combate criza cel mai eficient?

Această întrebare iese în evidență mai mult decât celelalte datorită diferențelor importante înregistrate între statele membre, fapt care poate avea o corelație fie cu apartenența țării respective la G8, fie cu gravitatea crizei economice din țara respectivă.  În medie 25% optează pentru G8 și 17% pentru UE, 15% pentru SUA, iar 14% menționează guvernul național.

⇒ Ce măsuri ar trebui întreprinse la nivelul UE?

Parlamentul European s-a pronunțat în mod repetat în favoarea adoptării de diferite măsuri la nivelul Uniunii. Acestea sunt sprijinite de majoritatea europenilor, în proporții care variază de la 66 la 71%: coordonarea între politicile economice și financiare, supravegherea de către UE a cazurilor în care sunt utilizate finanțe publice pentru salvarea unei instituții financiare, verificarea și supravegherea de către Uniunea Europeană a activităților celor mai importante grupuri financiare internaționale, rolul UE la nivel internațional în reglementarea serviciilor financiare.

⇒ Moneda euro: rol protector?

Această întrebare referitoare la rolul monedei euro în micșorarea efectelor negative ale crizei a fost pusă în toate țările membre ale Uniunii. În medie, la nivel european, răspunsul s-a dovedit a fi negativ. De fapt, 44% dintre europeni consideră că moneda euro nu a micșorat efectele crizei, spre deosebire de 39%,  care sunt de părere că acest lucru s-a produs, iar 17% au declarat că nu știu.

Într-adevăr, rezultatele reflectă faptul că percepția cu privire la moneda euro variază de la țară la țară. Tabelul detaliat (v. p.15) arată că 17 țări au dat un răspuns afirmativ la întrebare, dintre acestea 13 țări sunt din zona euro, 3 țări sunt obligate să adopte euro, iar 1 țară a refuzat adoptarea.

Pe de altă parte, 8 state membre, dintre care 2 sunt membre fondatoare a euro, sunt mai înclinate spre un răspuns negativ, iar o ultimă țară consideră ambele opțiuni ca fiind egale.

În final, se arată că ultimele țări care au aderat la Uniunea Europeană în 2007 au furnizat un număr apreciabil de răspunsuri de tipul „Nu știu”, 51% în Bulgaria și 41% în România.

Remarcăm că percepția rolului protector al monedei euro în timpul crizei este obiectul unor perspective nuanțate la nivelul celor 27 de țări, chiar și la nivelul celor 13 țări membre ale zonei euro. Astfel, cred oare țările din zona euro că fostele monede naționale le-ar fi protejat mai bine decât moneda euro?

⇒ Fostele monede naționale, mai protectoare decât euro?

Din nou, rezultatele generale ar trebui analizate în corelație cu cele naționale. În țările din zona euro, 45% dintre europeni răspund afirmativ la această întrebare, iar 45% negativ.

În același timp, însă, (v. p.17) tabelul referitor la această întrebare arată că cetățenii a 12 țări, din cele 16 din zona euro, sunt de părere că fosta monedă națională nu le-ar fi oferit o

protecție mai mare decât euro în timpul crizei. Printre acestea figurează și cele două state membre fondatoare ale monedei unice menționate anterior.

Dimpotrivă, cetățenii a patru dintre cele șaisprezece țări, dintre care două sunt membre fondatoare ale zonei euro, consideră că moneda lor națională i-ar fi protejat mai mult ca moneda euro.

⇒ Moneda euro, un mijloc mai bun de protecție decât actualele monede naționale?

Această întrebare a fost pusă în unsprezece țări care nu au adoptat încă moneda unică. Media

În medie, în UE s-au înregistrat 46% răspunsuri negative și 36% răspunsuri pozitive.

În cele trei țări care au refuzat să adopte euro, o majoritate clară (între 54% și 61%) au răspuns negativ la această întrebare.

În rândul celor opt țări cărora li se cere să adopte euro, în conformitate cu tratatul de aderare, patru au oferit un răspuns pozitiv (între 39% și 61%) și patru negativ (între 43% și 58%).

⇒ Accelerarea, încetinirea sau menținerea procesului de adoptare a monedei euro?

Formulată în opt țări cărora li s-a cerut să adopte moneda euro, s-au înregistrat următoarele răspunsuri: 29% consideră că procesul ar trebui accelerat,  29% sunt de părere că ar trebui încetinit, iar 6% cred că ar trebui oprit.

Analiza de mai jos prezintă în detaliu întreg chestionarul, fiind structurată în trei părți: I.  Impactul crizei, în momentul de față și în viitor.

II.        Nivelul cel mai adecvat de rezolvare a crizei și mijloacele pentru aceasta. III.        Rolul monedei euro în criza financiară.

I. Impactul crizei  – În momentul de față și în viitor

a. În momentul de față:

QD1    În ce măsură considerați că actuala criză economică și financiară va avea sau nu consecințe asupra fiecăreia din următoarele?

b. În viitor:

QD2    Atunci când vă gândiți la viitor, considerați ca actuala criză economică și financiară va avea sau nu, în următorii cinci ani, consecințe asupra fiecăreia dintre următoarele?

A. Consecințe la nivelul economiei mondiale a. În momentul de față

⇒ La nivelul UE:

90% dintre respondenți au afirmat că consecințele la nivelul economiei mondiale sun importante (foarte importante și destul de importante):

¾  Jumătate dintre europeni (50%) consideră că actuala criză financiară are consecințe foarte importante asupra economiei mondiale.

¾  40% cred estimează aceste consecințe ca fiind destul de importante.

¾  numai 5% dintre europeni consideră că nu vor fi niciun fel de consecințe sau că nu prea vor fi consecințe.

¾  Numărul răspunsurilor „Nu știu” este relativ scăzut (5%).

⇒ Variații la nivelul statelor membre:

Variațiile naționale la nivelul statelor membre sunt extrem de mici.

¾  Cele  mai  mari  proporții ale  persoanelor  care  consideră  că  vor  fi  consecințe importante se înregistrează în Grecia și Slovacia (98%), Cipru și Olanda (97%).

¾  Cea mai mici proporții în Portugalia (80%) și în Letonia și Italia (85%).

b. În viitor

⇒ La nivelul UE:

Marea majoritate a respondenților (81%) estimează că actuala criză economică și financiară va avea consecințe importante asupra economiei mondiale în următorii cinci ani (35% cred că vor fi foarte importante, 46% că vor fi destul de importante).

⇒ Variații la nivelul statelor membre:

¾  Din nou, pesimismul în privința consecințelor este cel mai mare în Grecia și Slovacia

(93%), dar și în Luxemburg (90%).

¾  Procentul cetățenilor care împărtășesc acest pesimism înregistrează cele mai mici valori în Danemarca (53%), Bulgaria (70%), Finlanda și Letonia (74%).

B. Consecințe asupra economiei europene

a. În momentul de față

⇒ La nivelul UE:

90% dintre respondenți consideră că criza financiară are consecințe importante pentru economia europeană.

¾  Dintre aceștia 48% au răspuns „consecințe foarte importante” iar alți 42% au afirmat că actuala criză are „consecințe destul de importante” pentru economia europeană.

¾  Numai 5% au răspuns „nu știu”.

⇒ Variații la nivelul statelor membre:

Din nou variațiile au valori mici (13%), iar nivelul de îngrijorare este mare:

¾  Valorile cele mai mari în Grecia (99%), Belgia și Slovacia (96%).

¾  Valorile cele mai mici în Portugalia (81%), România, Polonia, Italia și Bulgaria

(86%).

b. În viitor

⇒ La nivelul UE:

¾  În medie, 81% dintre respondenți sunt de părere că actuala criza va avea consecințe importante asupra economiei europene în următorii cinci (33% consideră că va avea consecințe „foarte importante”, iar 45% le estimează ca fiind „destul de importante”).

¾  8% au răspuns „nu știu” .

⇒ Variații la nivelul statelor membre:

¾  Trei state membre rămân „cele mai pesimiste”: Grecia (92% apreciază consecințele ca fiind importante), Slovacia (91%) și Ungaria (90%).

¾  Proporția cetățenilor care cred că în viitor vor fi consecințe importante înregistrează cele mai mici  valori în Danemarca (50%), urmată de Bulgaria (71%) și Finlanda (72%).

C. Consecințe asupra economiei mondiale a. În momentul de față

⇒ La nivelul UE:

Din nou, 90% dintre respondenții din UE cred că criza financiară are deja consecințe importante pentru economia țărilor lor (51% „foarte importante” și 39% „destul de importante”).

⇒ Variații la nivelul statelor membre:

¾  Estonia, Grecia și Ungaria sunt statele membre unde se înregistrează valorile cele mai mari ale proporției cetățenilor care consideră că consecințele asupra economiei naționale sunt importante sunt (97% în toate cele trei țări).

¾  Valorile cele mai mici ale acestui procent sunt în Danemarca (77%), Polonia (82%), Portugalia și Austria (83%).

b. În viitor

⇒ La nivelul UE:

81% dintre europeni sunt de părere că consecințele asupra economiei naționale în următorii cinci ani sunt importante (36% „foarte importante” și 45% „destul de importante”).

⇒ Variații la nivelul statelor membre:

¾  Procentele  cele  mai  ridicate s-au  înregistrat  în  Grecia  (93%),  Ungaria  (93%)  și

Slovacia(91%).

¾  Din nou, procentele cele mai mici au fost în Danemarca (45%), urmată de Finlanda

(70%) și Germania (73%).

D. Consecințe la nivel personal

Rezultatele reflectă faptul că, deși mulți europeni sunt îngrijorați de efectele crizei asupra situației lor personale, ei par mai mult preocupați de efectele la alte niveluri.

a. În momentul de față

⇒ La nivelul UE:

Mai mult de jumătate dintre respondenți (58%) au perceput deja la nivel personal consecințele, dintre aceștia:

¾  20% declară că pentru ei personal consecințele au fost foarte importante ,

¾  38% declară că aceste consecințe sunt destul de importante .

⇒ Variații la nivelul statelor membre:

Se înregistrează valori mai mari ale variațiilor între statele membre decât cele în cazul evaluării consecințelor la diferitele niveluri ale economiei. Diferența poate să ajungă până la

61%.

¾  Cel mai mare procent de cetățeni care declară că consecințele sunt importante pentru ei la nivel personal s-a înregistrat în Grecia și Ungaria (88%) și în Estonia (82%)

¾  Cel mai mic procent, în trei state scandinave: Danemarca (22%), Suedia (24%) și

Finlanda (27%).

b. În viitor

⇒ La nivelul UE:

56% dintre europeni se așteaptă ca, în următorii cinci ani, consecințele crizei economice și financiare asupra lor personal să fie importante (dintre aceștia , în medie 18% declară că vor fi „foarte importante” iar 38% „destul de importante”).

⇒ Variații la nivelul statelor membre:

Există variații importante între statele membre, diferența ajungând până la 51%.

¾  Pesimismul privind consecințele crizei la nivel personal este cel mai mare în Grecia

(89%), Ungaria (86%) și Lituania (77%).

¾  Valorile cele mai mici s-au înregistrat în Danemarca (15%), în Finlanda (27%) și

Olanda (28%).

II. Cei mai capabili actori care să se ocupe de criza financiară și mijloacele pe care să le folosească

A. Actorii

QD3    În opinia dumneavoastră, care dintre următorii actori considerați că s-ar putea ocupa cel mai eficient de consecințele crizei financiare și economice?

⇒ La nivelul UE:

¾  25% dintre respondenți consideră că G8 este actorul cel mai capabil să îndeplinească

acest rol,

¾  17% Uniunea Europeană,

¾  15% Statele Unite,

¾  14% guvernul lor național,

¾  10% Fondul Monetar Internațional.

⇒ Variații la nivelul statelor membre:

Percepțiile  asupra  celui  mai  capabil  actor  care  să  se  ocupe  în  mod  eficient  de  criză

înregistrează variații mari în rândul statelor membre.

¾  G8:

- Este văzut ca fiind cel mai capabil de către cel mai mare număr de respondenți din Olanda (36%), Germania (35%) și Suedia (34%).

- Este văzut ca cel mai puțin capabil în Malta (10%), România (11%) și

Irlanda (12%).

¾  Uniunea Europeană:

- Este văzută ca fiind cel mai capabil actor care să se ocupe de criza financiară în Grecia (28%), Cipru (27%) și Polonia (26%).

- Este văzută ca cel mai puțin capabil actor în UK (6%), Suedia (8%) și

Danemarca (9%).

¾  Statele Unite:

- Este considerat cel mai eficient actor de către cei mai mulți cetățeni din

Suedia (31%), Danemarca (29%), Franța și Belgia (22%).

- A  obținut  cele  mai  puține  răspunsuri  în  Grecia  (6%),  Bulgaria  și

Lituania (8%).

¾  Guvernul național:

- Este privit drept cel mai eficient actor de către cea mai mare parte a respondenților din România (32%), UK (20%) și Irlanda (20%).

- Procentele  cele  mai  mici sunt  obținute  în  Republica  Cehă  (6%), Olanda și Bulgaria (7%).

¾  FMI:

- A fost ales cel mai des în Finlanda (22%), Olanda (17%), Letonia și

Grecia (14%).

- A  obținut  cel  mai  mici  procente  în  Bulgaria  (5%),  Suedia  (6%), Polonia, Portugalia și Irlanda (7%).

⇒ Variații socio-demografice:

¾  Persoanele mai tinere și cu niveluri mai înalte de educație, au mai multă încredere decât media în G8.

¾  În cazul persoanelor care stau acasă (femei sau bărbați), Uniunea Europeană are cele mai puține șanse să fie considerată actorul cel mai capabil.

B. Acțiune individuală sau colectivă?

a. Percepția:

QD4 Considerați că până acum, pentru a face față crizei financiare și economice, diferitele state membre ale Uniunii Europene au avut tendința de a acționa individual sau colectiv?

Cei chestionați au fost întrebați mai întâi despre percepțiile pe care le au asupra modalităților de acțiune de până acum a statelor membre în cazul crizei financiare și economice.

⇒ La nivelul UE:

¾  44% dintre europeni consideră că statele membre au avut tendința de a acționa la nivel național

¾  39% declară că statele membre au avut tendința de a acționa în mod coordonat cu alte țări din UE

¾  O proporție mare de cetățeni (17%) au răspuns „Nu știu” la această întrebare.

⇒ Variații la nivelul statelor membre:

¾  Părerea că statele membre au acționat individual este cel mai răspândită în Danemarca

(71%), Olanda (66%) și Belgia (58%).

¾  Părerea că această acțiune a reprezentat un efort coordonat este împărtășită de cei mai mulți cetățeni din Finlanda  (55%), Republica Cehă (53%) și Letonia (50%).

¾  În unele țări, majoritatea celor chestionați au declarat „nu știu”, mai ales în cele mai noi două state membre România (43%) și Bulgaria (41%).

b. Preferința

QD5    Ca și cetățean ați spune că ați fi mai bine protejat (față de actuala criză financiară și economică) dacă România ar adopta măsuri și le-ar aplica la nivel național sau dacă le- ar aplica într-un mod coordonat cu țările din Uniunea Europeană?

⇒ La nivelul UE:

¾  61% dintre europeni declară că s-ar simți mai bine protejați dacă țara lor ar adopta măsuri și le-ar aplica într-un mod coordonat cu alte țări din UE.

¾  26% s-ar simți mai bine protejați dacă țara lor ar adopta măsuri și le-ar aplica la nivel național.

¾  13% au răspuns „Nu știu” la această întrebare.

⇒ Variații la nivelul statelor membre:

¾  Măsurile coordonate cu alte țări din UE sunt susținute în cel mai mult în Estonia

(83%), Grecia (78%) și Ungaria (76%).

¾  Adoptarea de măsuri la nivel național este susținută cel mai mult în UK (41%), România (36%), Danemarca și Austria (33%). Cu toate acestea, trebuie subliniat că în aceste  trei  țări,  proporția  celor  care  au  răspuns  că  sunt  în  favoarea  unei  acțiuni colective este mai mare decât a celor care au  declarat că susțin măsuri la nivel național.

¾  Numărul celor care au răspuns „Nu știu” este relativ mare în trei țări: Irlanda (30%), Portugalia (28%) și România (25%).

⇒ Variații socio-demografice:

¾  Persoanele care au absolvit o formă de învățământ după vârsta de 20 de ani și cei care se află în poziții  de conducere s-ar simți mai bine protejați dacă acțiunile s-ar face într-un mod coordonat.

¾  Persoanele care stau acasă (bărbați/femei) s-ar simți mai bine protejați dacă statele ar acționa la nivel național.

C. Cele mai eficiente măsuri care urmează să fie luate de către UE

QD9    Anumite măsuri menite să combată actuala criză economică și financiară sunt discutate în prezent în cadrul instituțiilor europene. Pentru fiecare dintre aceste măsuri , spuneți-mi dacă dvs. credeți că vor fi eficiente sau ineficiente în combaterea crizei?

Rezultatele reflectă faptul că toate cele patru măsuri care se dezbat în momentul de față în

Parlamentul European sunt susținute de majoritatea celor care au răspuns.

a.  O mai bună coordonare între politicile economice și financiare ale statelor membre în

Uniunea Europeană este considerată mai degrabă eficientă de către 71% dintre europeni.

⇒ Variații la nivelul statelor membre:

¾  Cele mai mari proporții de respondenți care consideră că este eficientă se înregistrează în Grecia (89%), Cipru (87%) și Belgia (85%).

¾  Cele mai mici sunt în UK și Letonia (57%), precum și în Portugalia (58%).

b.        Verificarea și supravegherea de către Uniunea Europeană a activităților celor mai importante grupuri financiare internaționale este considerată o măsură eficientă în contracararea crizei economice și financiare de către 67% dintre respondenții UE.

⇒ Variații la nivelul statelor membre:

finanțe publice pentru salvarea unei instituții financiare este, de asemenea, considerată

drept o măsură eficientă de către 67% dintre cei chestionați în UE.

⇒ Variații la nivelul statelor membre:

¾  Cele mai multe răspunsuri care evaluează această măsură ca eficientă sunt în Grecia

(85%), Slovacia (83%) și Cipru (82%)

¾  Cele mai puține răspunsuri au fost înregistrate în UK și Danemarca (49%) și în

Estonia (52%).

d.        Un   rol   mai   important   al   Uniunii   Europene   la   nivel   internațional   în reglementarea serviciilor  financiare este considerat o măsură eficientă de către 66% dintre europeni (17% o percep ca „foarte eficientă” iar 49% ca „mai degrabă eficientă”).

⇒ Variații la nivelul  statelor membre:

¾  Această măsură este susținută cel mai mult de către respondenții din Grecia (86%), Cipru (85%) și Slovacia (81%).

¾  Cel mai mic sprijin îl primește în Letonia (46%), UK (51%) și Estonia (54%).

III. Rolul Euro în cadrul crizei financiare

A. Rolul protector al Euro în cele 27 state membre

⇒ La nivelul UE:

QD8 În general euro a diminuat efectele negative ale actualei crize financiare și economice.

¾  44%  dintre  cetățeni  cred  că  euro  nu  a  diminuat  efectele  negative ale  crizei financiare și economice (18% total în dezacord, 26% tind să fie în dezacord).

¾  39% dintre cei care au răspuns consideră că euro a diminuat efectele negative

(10% total de acord, 29% tind să fie de acord).

¾  Un procent relativ mare de cetățeni (17%) nu au răspuns la această întrebare.

⇒ Variații la nivelul statelor membre:

Tabelul reflectă următoarele rezultate:

¾  Proporția celor care au răspuns că sunt de acord cu rolul pozitiv al euro este cea mai mare în Slovacia (66%), Finlanda (61%) și Belgia (54%).

¾  Opinia că moneda euro nu a contribuit la diminuarea efectelor negative ale crizei este împărtășită cel mai puțin în Republica Cehă (56% cred acest lucru), Germania și UK (54%).

¾  În 17 țări proporția celor care cred că euro a avut un rol pozitiv în diminuarea efectelor crizei este mai mare decât a celor care cred contrariul (SK, FI, BE, SI, IT, EL, NL, LU, CY, MT, AT, HU, IE, PT, EE, PL, RO).

¾  În 9 țări o majoritate relativă consideră că moneda euro nu a diminuat efectele crizei (BG, UK, LV, LT, CZ, DE, SE, DK, FR).

¾  În Spania opiniile sunt repartizate perfect egal (41% vs. 41%).

¾  În cele două țări care au devenit membre recent (BG, RO) proporția celor care au răspuns „Nu știu” este foarte mare: Bulgaria 51% și România 41%.

B. Sentimentul că sunt mai bine protejați: țările din zona euro

Cetățenii din zona euro au fost întrebați dacă sunt de cord cu următoarea afirmație:

QD6a Țara dumneavoastră ar fi fost mai bine protejată în fața actualei crize financiare și economice dacă ar fi păstrat vechea monedă națională?

Răspunsurile la această întrebare sunt distribuite în mod egal la nivelul UE, dar reflectă

variații mari la nivel național.

⇒ La nivelul UE:

¾  45% dintre cei chestionați au fost de acord cu afirmația (22% total de acord,

23% au exprimat tendința de a fi de acord).

¾  45% au declarat că nu sunt de acord (24% total în dezacord, 21% cu tendința de a fi în dezacord).

¾  10% au răspuns cu „Nu știu”.

⇒ Variații la nivelul statelor membre:

¾  Proporția cea mai mare a persoanelor care au fost de acord cu afirmația că țara lor ar fi fost mai bine protejată dacă ar fi păstrat vechea monedă națională a fost întâlnită în Portugalia (62%), Italia și Spania (53%).

¾  A înregistrat valorile cele mai mici în Slovacia și Finlanda (72%), precum și în Slovenia (71%), Slovacia și Slovenia numărându-se printre țările care au adoptat euro cel mai recent.

¾  În 12 țări din 16, majoritatea persoanelor consideră că țara ar fi mai bine protejată de moneda euro (SK, FI, SI, NL, LU, IE, MT, BE, AT, FR, DE, EL).

¾  Proporția celor care sunt de părere că țara lor ar fi fost mai bine protejată de fosta monedă națională decât de euro este mai mare doar în 4 țări (PT, IT, ES și CY)

⇒ Variații socio-demografice:

¾  Femeile cred într-o măsură mai mare decât bărbații că țara lor ar fi fost mai bine protejată de fosta monedă națională (49% vs. 41%).  De aceeași opinie sunt și persoanele care și-au încheiat studiile la 15 ani sau mai devreme (59% vs. 45% media UE) și cei care stau acasă  (56%).

¾  În rândurile celor care au o profesie se înregistrează o mai mare proporție a celor care se consideră protejați de euro.  În timp ce media pe UE este de 45%, pentru manageri proporția este de 67%, pentru persoanele independente este de 51%,  pentru cei care au absolvit studiile după vârsta de 20 de ani este

de 64% iar pentru cei care mai studiază încă este de 53%.

C. Sentimentul că sunt mai bine protejați: țări care nu fac parte din zona euro

Trei țări au respins adoptarea monedei euro. Opt țări sunt obligate să o adopte. Le-a fost adresată următoarea întrebare:

QD6b Țara dumneavoastră ar fi fost mai bine protejată în fața actualei crize financiare și economice dacă ar fi adoptat moneda unică europeană, euro?

Deși, în medie, răspunsul mediu înregistrat în rândul celor din zona euro este acela că nu oamenii nu se simt mai protejați de moneda euro decât de fosta monedă națională, trebuie remarcate variațiile mari dintre statele membre care au respins euro și cele care sunt obligate să accepte moneda euro.

⇒ În afara zonei Euro

¾  În medie 46% nu sunt de acord cu afirmația că ar fi mai bine protejați de euro (23%

total în dezacord și 23% tind să fie în dezacord).

¾  36% dintre cei care au răspuns sunt de acord (11% total de acord, 25% tind să fie de acord).

¾  Din nou, în medie proporția celor care au răspuns „Nu știu” este ridicată,  18%.

⇒ Variații la nivelul statelor cărora li s-a cerut să adopte moneda euro:

Persoanele care sunt cel mai convinse că ar fi mai bine protejate de efectele crizei financiare și economice dacă ar adopta moneda euro au fost întâlnite în Ungaria (61%), România (44%) și Polonia (41%). Aceste trei țări sunt obligate să adopte moneda euro în viitor.

¾  În afara celor trei țări care au respins deja moneda euro (v. paragraful următor), impresia că moneda euro nu i-ar fi protejat mai bine este împărtășită în mare măsură în: Republica cehă (58%), Lituania (55%) și Letonia (50%).

¾  În rândul acelor trei țări care au respins deja adoptarea monedei euro, proporția celor care nu sunt de acord cu afirmația este de 61% în Danemarca, 59% în UK și 54% în Suedia.

¾  În cele două țări care au aderat în 2007, numărul celor care au răspuns „Nu știu” este ridicat: în Bulgaria 40%, iar în România 37%.

⇒ Variații socio-demografice:

¾  Bărbații (40%) consideră într-o mai mare măsură decât femeile (31%) că țara lor ar fi mai protejată dacă adoptă euro. Același lucru se poate constata și în ceea ce privește nivelul de educație. Dacă în medie proporția este de 36%, răspunsurile în favoarea opiniei că moneda euro ar oferi o protecție mai mare se ridică la 43%. Proporția celor care împărtășesc această opinie este direct proporțională cu nivelul de educație, studenții demonstrând, de asemenea, un sprijin mai mare decât media (43% față de 36%).

¾  Opinia contrară este împărtășită într-o măsură mai mare de către cei care și-au încheiat studiile la 15 ani sau mai devreme, 51%  dintre aceștia nefiind de acord cu afirmația, și de către cei care sunt la pensie, 50%.

D. Țări obligate să adopte moneda euro: să accelereze sau nu adoptarea monedei euro

Această  întrebare  a  fost  pusă  în  Bulgaria,  Republica  Cehă,  Estonia,  Ungaria,  Lituania, Letonia, Polonia și România, țări obligate să adopte moneda euro în următorii ani:

QD7    Precum știți, țara dumneavoastră urmează să adopte moneda unică europeană, Euro, în următorii ani. Dumneavoastră ați prefera să …?

⇒ În țările obligate să adopte moneda euro:

¾  29% dintre  cei  care  au  răspuns  s-au  pronunțat  în  favoarea  accelerării

procesului;

¾  29% sunt în favoarea încetinirii procesului;

¾  19% consideră  că  ar  trebui  continuat  așa  cum  s-a  stabilit,  fără  nicio schimbare de ritm.

¾  Numai 7% declară că procesul ar trebui oprit în totalitate.

¾  16% au răspuns „Nu știu”.

⇒ Variații la nivelul statelor membre:

¾  Cel mai mare sprijin în favoarea accelerării procesului este în Ungaria

(47%) și România (35%).

¾  Dorința de a încetini procesul este cel mai pronunțată în Lituania (50%) și

Polonia (41%).

¾  În Estonia, 42% dintre cei care au răspuns consideră că procesul ar trebui să continue așa cum s-a stabilit. În Bulgaria 34% s-au pronunțat în favoarea aceluiași lucru.

⇒ Variații socio-demografice:

¾  Bărbații sunt mai degrabă în favoarea accelerării procesului decât femeile

(34% vs. 24%).

¾  Susținerea accelerării procesului descrește odată cu vârsta celor chestionați dar crește în funcție de nivelul de educație al acestora și este întâlnită într-o măsură mai mare în rândul lucrătorilor independenți (36%) și al managerilor (35%);

¾  Persoanele de peste 55 de ani, cei aflați la pensie și cei care și-au încheiat studiile la 15 ani sau mai devreme se pronunță într-un număr mai mare în favoarea opririi procesului (în total 10%).

Unitatea de monitorizare a opiniei publice

Jacques Nancy

Tel. 32.2.284 24 85

Nives Žun

Tel. 32.2.284 43 99

Elise Defourny

Tel. 32.2.284 11 23

Sondaj postelectoral



Direcția Generală Comunicare

Direcția C – Relații cu cetățenii

UNITATEA DE MONITORIZARE A OPINIEI PUBLICE

Primele rezultate: Distribuția între femei și bărbați

Populație: UE 18+ (în Austria 16+) Acoperire: UE 27 (26 830 cetățeni europeni)1

Perioada de lucru pe teren: 12 iunie – 6 iulie 2009

Bărbați: 12 5632 Femei: 13 5333

Trei note referitoare la sondajul postelectoral efectuat de către Parlamentul European au fost deja publicate pe site-ul PE4 la sfârșitul lunilor iulie și octombrie 2009. Această a patra analiză tratează problema repartiției votului între electoratul masculin și cel feminin, pentru a cunoaște mai bine factorii determinanți ai participării la alegerile europene din iunie 2009 în funcție de sex.

La 2 martie 2009, cu ocazia Zilei europene a femeii, Parlamentul și Comisia Europeană au publicat un sondaj5 privind femeile și alegerile europene. Acesta a pus în evidență faptul că electoratul feminin nu consideră că interesele sale sunt luate în

considerare îndeajuns de către Uniunea Europeană (UE) și că discriminările cu privire la salarii, cele manifestate la locul de muncă și în societate, în general, rămân foarte accentuate. Acest lucru explică un anumit sentiment de înstrăinare față de UE, exprimat în acest sondaj din luna martie a anului trecut.

1  Rezultatele acestui sondaj postelectoral au fost ponderate socio-demografic și politic pentru a se asigura reprezentativitatea acestora.

2 Bărbații cu drept de vot.

3 Femeile cu drept de vot.

Același sondaj a arătat că femeile cred că lumea politică este dominată de bărbați și că

ele au un mod diferit de a face politică.

⇒ În  prezent,  care  sunt  tendințele  privind  participarea  electoratului feminin la alegerile europene?

Constatăm că sentimentul de înstrăinare a femeilor față de UE nu s-a manifestat printr-o participare mai mică la urne: 43% la nivelul întregii UE, din care 42% femei și 44% bărbați.

În opt țări, femeile au participat în număr mai mare la vot decât bărbații, diferențele fiind între plus unu și nouă puncte procentuale. În trei țări, participarea este asemănătoare, în timp ce în șaisprezece, votul electoratului feminin este inferior celui masculin, cu diferențe de la minus unu până la minus zece puncte procentuale.

⇒ Care este gradul de simpatie politică?

În medie, femeile se declară mai puțin apropiate de un partid politic decât bărbații: 41% față de 45% (-4). Din nou, diferențele între statele membre sunt foarte accentuate: acestea variază de la plus șapte la minus nouă puncte procentuale.

⇒

Când alegem să ne prezentăm la vot?

În timp ce momentul în care alegem să ne prezentăm sau nu la vot este practic același la bărbați și la femei, în medie 50% dintre femei declară că dispun de toate informațiile necesare pentru a-și alege candidatul, față de 57% dintre bărbați.

De asemenea, femeile declară că au fost mai puțin expuse la o campanie de informare de încurajare la vot: la o medie la nivel de UE de 67% dintre respondenți care declară că au fost expuși la o astfel de campanie, 64% dintre femei răspund afirmativ, față de 69% dintre bărbați.

⇒ Care sunt motivele care ne determină să ne prezentăm la vot?

În egală măsură, bărbații și femeile care au votat plasează pe primul loc, de departe, motivele de ordin civic: pentru a-și îndeplini datoria de cetățean, 47% la nivelul UE, 47% dintre bărbați; 48% dintre femei; deoarece au votat întotdeauna, 40 % (=).

În schimb, se poate observa o diferență între bărbați și femei cu privire la legăturile lor cu Uniunea Europeană. Astfel, 16% dintre europeni au votat întrucât se declară în favoarea UE: 19% dintre bărbați, față de 14% dintre femei (-5). Această diferență se manifestă, de asemenea, în privința sentimentului de cetățenie europeană: acesta este împărtășit de 13% din alegători la nivelul UE, 15% pentru bărbați și 12% pentru femei (-3).

⇒ Ce aspecte au stat la baza votului?

Dintre cele 15 aspecte care ar putea motiva alegătorul și care au fost prezentate respondenților, doar două prezintă diferențe reale între electoratul masculin și cel feminin.

În primul rând, creșterea economică: menționat de 41% dintre persoanele interogate la nivelul UE, acest aspect este recunoscut de

44% din bărbați și 38% din femei (-6).

În timp ce securitatea alimentară este invocată în medie de 9% din respondenți, acest aspect este menționat de 7% dintre bărbați și 10% dintre femei (+3).

⇒ Care sunt motivele de a nu participa la vot?

Atât bărbații, cât și femeile care nu s-au prezentat la vot menționează în primul rând lipsa încrederii în politică în general. Pe al doilea loc se situează lipsa de interes față de politică, apoi, în al treilea rând, sentimentul că votul lor nu va schimba nimic.

În schimb, regăsim o diferență între bărbați și femei în alt domeniu: în timp ce, în medie, 10% dintre cei care nu se prezintă la vot declară că nu au votat deoarece nu dețin suficiente cunoștințe privind UE sau PE, procentul este de 8% în rândul bărbaților și de 13% în rândul femeilor (+5).

I. PARTICIPAREA ȘI SIMPATIILE POLITICE

A. Participarea la alegerile europene 2009

Q1. Participarea la alegerile europene 2009; Medii la nivel de UE și în funcție de sex

Q1. Participarea la alegerile europene 2009: Repartizare în funcție de statele membre și de sex

N. B. Această întrebare le-a fost adresată tuturor respondenților; este prezentat profilul alegătorilor.

¾   Există opt state membre în care femeile au votat într-o proporție mai mare decât bărbații (partea de sus a tabelului). Cele mai mari diferențe se remarcă în Lituania și Letonia, unde proporția femeilor care au votat este cu 9 puncte procentuale mai mare față de cea a bărbaților.

¾   În trei țări, participarea alegătorilor pe criterii de sex este aceeași (Estonia, Italia și Țările de Jos).

¾   În cele șaptesprezece țări rămase, bărbații au votat în proporție mai mare decât femeile la alegerile europene din 2009. Cea mai mare diferență se remarcă în Grecia, de 10 puncte procentuale.

B. Participarea la alegerile naționale

Q9 Participarea la ultimele alegeri naționale: medii la nivel de UE și în funcție de sex

N. B. Această întrebare le-a fost adresată tuturor respondenților

* Inclusiv respondenții care au răspuns cu „nu știu”: 3% în UE, 2,7% dintre bărbați și 3% dintre femei.

Participarea medie la ultimele alegeri naționale din statele membre este de 72%, atât pentru bărbați cât și pentru femei. Analizând situația fiecărui stat membru în parte, există multe diferențe între sexe.

Q9 Participarea la ultimele alegeri naționale: repartizare în funcție de statele membre și de sex

¾   În 13 țări, femeile au votat într-o proporție mai mare decât bărbații. Cea mai mare diferență în favoarea femeilor se prezintă în Malta (8 puncte procentuale), urmată de cele trei state baltice: Estonia (7), Lituania și Letonia (ambele cu 6).

¾   În 10 state membre, bărbații au votat în proporție mai mare decât femeile. În Portugalia, diferența este de 8 puncte, urmată de Austria, Grecia și Danemarca (toate cu 4).

D. Simpatii politice

Q10. Vă simțiți apropiat de vreunul dintre partidele politice? Medii la nivel de UE și în funcție de sex.

* Suma răspunsurilor „da, foarte apropiat” și „da, oarecum apropiat”

** Suma răspunsurilor ”nu, nu foarte apropiat” și ”nu, deloc apropiat”. N. B. Această întrebare le-a fost adresată tuturor respondenților

¾   În medie, la nivelul întregii UE, mai mulți bărbați decât femei declară că simpatizează cu un partid politic. Dacă se adaugă răspunsurile „da, foarte apropiat” și „da, oarecum apropiat”, ponderea bărbaților este de 45%, iar cea a femeilor de 41%.

Am analizat diferențele din cadrul aceluiași stat membru, nu în privința proporțiilor efective ale răspunsurilor cu „da” în comparație cu media UE, ci comparând cele două sexe între ele și grupând țările în funcție de mărimea și sensul diferenței (fie spre pozitiv, fie spre negativ).

Q10. Vă simțiți apropiat de vreunul dintre partidele politice? Repartizare în funcție de statele membre și de sex

N. B. Este prezentată suma răspunsurilor „da, foarte apropiat” și „da, oarecum

apropiat”. Această întrebare le-a fost adresată tuturor respondenților

¾  Doar în cinci țări există mai multe femei decât bărbați care declară că simpatizează cu unul din partidele politice (Malta, Lituania, Estonia, Grecia și Spania), dar numai în primele două diferența este cu adevărat importantă (7 puncte în Malta, 6 în Lituania). Nu există nicio diferență între proporția de femei și cea de bărbați din 2 țări: Finlanda și Suedia.

¾   Pe de altă parte, în 21 de țări, tendința este opusă, cu mai mulți bărbați decât femei care își exprimă simpatiile pentru un anumit partid. Statele membre unde diferența între sexe în această privință este cea mai accentuată sunt Portugalia, Polonia și Luxemburg (9 puncte procentuale).

II. EXPUNEREA LA CAMPANIA ELECTORALĂ EUROPEANĂ

Q8. Dvs. personal vă amintiți să fi văzut la televizor, pe Internet sau pe afișele electorale, să fi citit în ziare sau auzit la radio o campanie care să încurajeze lumea să meargă la

vot în cadrul alegerilor europene? Medii la nivel de UE și în funcție de sex.

¾   Atunci  când  respondenții  au  fost  întrebați  dacă  își  amintesc  ceva  din campania de încurajare la vot pentru alegerile europene, mai mulți bărbați decât femei spun „da” (5 puncte procentuale diferență).

Q8. Dvs. personal vă amintiți să fi văzut la televizor, pe Internet sau pe afișele electorale, să fi citit în ziare sau auzit la radio o campanie care să încurajeze lumea să meargă la

vot în cadrul alegerilor europene? Repartizare în funcție de statele membre și de sex.

N. B. Este prezentată suma răspunsurilor „da”. Această întrebare le-a fost adresată

tuturor respondenților.

8/29

¾   În ciuda diferenței în favoarea bărbaților care se manifestă la valoarea medie, diferența este în favoarea femeilor în șapte state membre. În Lituania, Finlanda, Grecia, Estonia, Luxemburg, Republica Cehă și Letonia, femeile își amintesc de campanie în proporție mai mare decât bărbații, diferența variind de la 5 puncte la 1 punct.

¾   În celelalte state membre, proporția celor care își amintesc de campanie este mai mare în rândul bărbaților. Cele mai mari diferențe se înregistrează în Portugalia (11 puncte), Polonia (10) și Belgia (de asemenea 10).

III. ALEGĂTORII – PROFIL ȘI MOTIVAȚIE

N.B. Următoarele întrebări (Q3a, Q4d și Q5) au fost adresate numai respondenților care au declarat că au votat la alegerile europene 2009 (43%).

A. Momentul luării deciziei de a vota pentru un anumit partid sau candidat

Q3a. Când ați decis să votați pentru partidul politic sau candidatul pentru care ați votat la alegerile recente pentru Parlamentul European? Medii la nivel de UE și în funcție de sex.

N. B. Această întrebare li s-a adresat respondenților care au declarat că votaseră la alegerile europene.

La nivelul întregii UE, nu există nicio diferență între bărbați și femei în ceea ce privește momentul luării deciziei de a vota pentru un anumit partid sau candidat la alegerile europene. Dar, analizând fiecare stat membru în parte, tendințele nu sunt deloc uniforme. Am analizat, în special, grupul de respondenți care spun că au votat la fel ca întotdeauna.

Q3a. Când ați decis să votați pentru partidul politic sau candidatul pentru care ați votat la alegerile recente pentru Parlamentul European: Repartizare în funcție de statele membre și de sex.

N. B. Această întrebare li s-a adresat respondenților care au declarat că votaseră la alegerile

europene.

Așa cum am menționat, am analizat proporția respondenților care declară că au votat la fel ca întotdeauna în cadrul alegerilor europene din 2009. Deși, în medie, nu există nicio diferență la nivelul UE (50% pentru ambele sexe), există variații semnificative între statele membre.

¾   În  13  țări,  există  mai  multe femei  decât  bărbați  care  au  votat  la  fel  ca întotdeauna. Cele două țări în care această diferență este în mod substanțial mai mare sunt Lituania și Spania (11 puncte procentuale diferență).

¾   De cealaltă parte a scalei, votarea la fel ca întotdeauna este mai răspândită în rândul bărbaților decât în rândul femeilor în 14 state membre, cu diferențele cele mai mari în Luxemburg (19 puncte procentuale diferență), Regatul Unit (12) și Portugalia (11).

B. Motivația votului

Q4d. Care sunt principalele motive pentru care ați decis să votați la recentele alegeri pentru Parlamentul European? Medii la nivel de EU și în funcție de sex.

N. B. Această întrebare li s-a adresat respondenților care au declarat că votaseră la alegerile europene. Suma

răspunsurilor, maxim trei variante posibile.

Ierarhia motivațiilor de a vota la ultimele alegeri europene este aproape aceeași pentru bărbați și femei. De asemenea, nu există diferențe majore pentru motivele individuale, cu excepția unuia:

¾   Motivul participării la vot deoarece persoana este în favoarea UE este cu mult mai frecvent în rândul bărbaților decât în rândul femeilor (bărbații 19% și femeile 14%).

Q4d. Care sunt principalele motive pentru care ați decis să votați la recentele alegeri pentru Parlamentul European?Repartizare în funcție de statele membre și de sex.

N. B. Această întrebare li s-a adresat respondenților care au declarat că votaseră la

alegerile europene.

La nivelul întregii UE, ponderea femeilor care au votat la alegerile europene din 2009 deoarece au considerat că acest lucru este datoria lor de cetățeni este mai ridicată ca valoare cu un punct procentual decât cea a bărbaților Această diferență nu este deloc identică în toate statele membre.

¾   Într-un total de 18 state membre, o pondere mai ridicată de femei în raport cu bărbații au votat deoarece consideră că aceasta este datoria lor de cetățeni.

¾   În raport cu bărbații, în rândul femeilor sentimentul datoriei este mai des întâlnit ca motivație de a vota în Danemarca (14 puncte diferență), Portugalia (12 puncte), Letonia și Țările de Jos (11 puncte).

¾   Dimpotrivă, în 9 state membre, sentimentul datoriei este menționat ca motivație de a vota de către mai mulți bărbați decât femei, cea mai accentuată diferență fiind în Estonia (6 puncte), Polonia și Germania (5 puncte).

12/29

Q4d. Care sunt principalele motive pentru care ați decis să votați la recentele alegeri pentru Parlamentul European?Repartizare în funcție de statele membre și de sex.

N. B. Această întrebare li s-a adresat respondenților care au declarat că votaseră la

alegerile europene.

La nivelul UE în ansamblu, nu există nicio diferență între bărbați și femei în cazul votului din obișnuință (am venit la urne pentru că întotdeauna votez), dar astfel de diferențe există la nivelul fiecărui stat membru.

¾   În 14 state membre, votul din obișnuință este mai frecvent în rândul femeilor decât în rândul bărbaților, cu o pondere egală în Letonia.

¾   În Luxemburg, Cipru și Slovacia, există cele mai mari diferențe între ponderea femeilor și cea a bărbaților care s-au prezentat la urne la alegerile europene din 2009 pentru că întotdeauna votează (8 puncte în primele două și

6 în cea de a treia țară menționată).

¾   Pe de altă parte, în 12 state membre, există mai mulți bărbați decât femei care prezintă acest aspect ca o motivație pentru care se prezintă la urne, diferența fiind mare îndeosebi în Ungaria și Belgia (6 puncte procentuale).

Q4d. Care sunt principalele motive pentru care ați decis să votați la recentele alegeri pentru Parlamentul European?Repartizare în funcție de statele membre și de sex.

N. B. Această întrebare li s-a adresat respondenților care au declarat că votaseră la

alegerile europene..

În medie în UE, ponderea femeilor care au venit la urne la alegerile europene din 2009 pentru a susține un partid pe care îl simpatizează este cu 2 puncte procentuale mai mică decât ponderea bărbaților care au votat din același motiv.

¾   În 8 state membre, o pondere mai mare de femei decât de bărbați au prezentat acest lucru ca un motiv principal pentru care s-au decis să voteze. Pe de altă parte, în 16 țări, mai mulți bărbați decât femei au menționat acest lucru. În 3 țări, ponderea a fost egală între femei și bărbați: Belgia, Țările de Jos și Polonia.

¾   Cea mai mare diferență se regăsește în Cipru, unde 49% dintre femei menționează acest lucru drept unul dintre cele trei motive principale pentru a merge la vot, față de 36% dintre bărbații ciprioți.

¾   De asemenea, diferența este destul de mare în Grecia: 35% în rândul femeilor, în comparație cu 28% în rândul bărbaților.

¾   Dimpotrivă, în România, ponderea bărbaților care au votat pentru a susține partidul pe care îl simpatizează este cu 8 puncte procentuale mai mare decât cea a femeilor care s-au prezentat la urne din acest motiv. Este urmată de Slovacia, Austria și Lituania (7 puncte diferență).

C. Aspecte care au stat la baza votului

Q5. Care este motivul care vă determină să votați la alegerile europene? Medii la nivel de EU și în funcție de sex.

N. B. Această întrebare li s-a adresat respondenților care au declarat că votaseră la alegerile europene. Suma

răspunsurilor, maxim trei variante posibile.

.

Ierarhia motivelor care i-au determinat pe respondenți să voteze la alegerile europene este, de asemenea, foarte asemănătoare pentru bărbați și femei în parte. Merită subliniate următoarele două diferențe:

¾   Creșterea economică reprezintă un aspect mai important pentru bărbați decât pentru femei (44% dintre răspunsuri în cazul bărbaților, 38% în cazul femeilor).

¾   Pentru femei, șomajul este la fel de important precum creșterea economică

(ambele cu 38% dintre mențiuni).

¾   Un aspect care este mai important pentru femei decât pentru bărbați este securitatea alimentară (3 puncte procentuale diferență).

Q5. Care este motivul care vă determină să votați la alegerile europene? Repartizare în funcție de statele membre și de sex.

N. B. Această întrebare li s-a adresat respondenților care au declarat că votaseră la

alegerile europene.

La nivelul întregii UE, mai mulți bărbați decât femei consideră creșterea economică drept aspect important care a determinat participarea la vot (44% față de 38%) la alegerile europene din 2009.

¾   Cu toate acestea, în 8 state membre, acest aspect este mai important pentru femei decât pentru bărbați (Republica Cehă, Estonia, Malta, Slovacia, Bulgaria, Danemarca, Luxemburg și Germania). Cea mai izbitoare diferență se regăsește în primele două țări menționate, deoarece se ridică la 13 puncte procentuale în Republica Cehă (49% dintre femei, 36% dintre bărbați) și 10 puncte în Estonia (46% dintre femei, 36% dintre bărbați).

¾   În restul țărilor, creșterea economică reprezintă o motivație mai importantă pentru a vota în rândul bărbaților, cu o diferență care variază de la 11 puncte procentuale în Austria la doar 2 puncte în Letonia.

Q5. Care este motivul care vă determină să votați la alegerile europene? Repartizare în funcție de statele membre și de sex.

N. B. Această întrebare li s-a adresat respondenților care au declarat că votaseră la

alegerile europene.

Spre deosebire de criza economică, șomajul este mai important pentru femei decât pentru bărbați ca factor motivațional de participare la alegerile europene (2 puncte procentuale diferență în medie în UE).

¾   În 20 de state membre, acesta reprezintă un aspect mai important pentru femei decât pentru bărbați, în special în Malta (12 puncte diferență: 43% dintre femei afirmă că șomajul constituie unul dintre cele trei aspecte principale în alegeri, în comparație cu 31% dintre bărbați), în Luxemburg (11 puncte diferență) și în Grecia (10 puncte diferență între sexe).

¾   Cele șapte țări în care femeile acordă o mai mică importanță șomajului ca unul dintre aspectele determinante ale participării la alegerile europene sunt Germania, Letonia, Slovacia, România, Slovenia, Regatul Unit și Lituania.

Q5. Care este motivul care vă determină să votați la alegerile europene? Repartizare în funcție de statele membre și de sex.

N. B. Această întrebare li s-a adresat respondenților care au declarat că votaseră la

alegerile europene.

Pentru femei, viitorul pensiilor reprezintă un factor motivațional al participării la vot la alegerile europene din 2009 mai puternic decât pentru bărbați (la nivelul UE, 23% dintre femei îl aleg ca un aspect important, comparativ cu 21% dintre bărbați). În anumite state membre, diferența este chiar foarte mare:

¾   În 17 state membre, aspectul referitor la viitorul pensiilor a motivat mai multe femei decât bărbați pentru a vota. În două țări, proporția a fost egală între femei și bărbați: Cipru și Țările de Jos.

¾   În Bulgaria, 49% dintre femei menționează viitorul pensiilor drept unul dintre aspectele care motivează prezența la alegerile europene, comparativ cu 36% dintre bărbați. Diferența este, de  asemenea, de  13  puncte procentuale în Letonia (39% dintre femei, 26% dintre bărbați). Cea de a treia țară cu cea mai mare diferență este Slovenia (11 puncte).

¾   La cealaltă extremă, în 8 state membre, acest aspect a motivat într-o mai mică măsură prezența la vot a femeilor decât cea a bărbaților. În comparație cu bărbații, în țări precum Spania, Austria (5 puncte procentuale) și Portugalia (4), acest aspect a avut o pondere mai mică în a încuraja femeile să voteze.

IV. PERSOANELE CARE  NU   S-AU  PREZENTAT  LA  VOT  – PROFIL ȘI MOTIVAȚIE

N.B. Următoarele întrebări, Q3b și Q4b, au fost adresate numai respondenților care au declarat că NU au votat la alegerile europene din 2009 (57% în UE).

A. Momentul luării deciziei de a nu vota

Q3b. Când ați decis să NU votați pentru recentele alegeri pentru Parlamentul European? Medii la nivel de UE și în funcție de sex.

N.B. Această întrebare li s-a adresat doar respondenților care au declarat că nu votaseră la alegerile europene.

Nu există diferențe majore între femei și bărbați în ceea ce privește momentul luării deciziei de a nu vota la alegerile europene din 2009.

¾   Ponderea  femeilor  care  nu  au  votat  la  alegerile  parlamentare  europene deoarece nu votează niciodată este cu 2 puncte procentuale mai mic decât ponderea bărbaților care afirmă același lucru (21% față de 23%).

Analizând proporțiile pentru răspunsul „niciodată nu votez”, diferențele în cadrul fiecărui stat membru sunt următoarele:

Q3b. Când ați decis să NU votați pentru recentele alegeri pentru Parlamentul European? Repartizare în funcție de statele membre și de sex.

N. B. Această întrebare li s-a adresat respondenților care au declarat că nu

votaseră la alegerile europene.

¾   În nouă dintre statele membre ale UE există mai multe femei decât bărbați care nu au votat la ultimele alegeri europene și care, de fapt, nu votează niciodată. Cea mai mare diferență se înregistrează în Suedia, unde ponderea femeilor care nu votează niciodată este de 21% (egală cu media UE în rândul femeilor), comparativ cu 13% din rândul bărbaților (mult mai scăzută decât media UE în rândul bărbaților, care este de 23%).

¾  Pe de altă parte, în 17 țări, ponderea bărbaților care nu s-au prezentat la urne la alegerile europene din 2009 deoarece nu votează niciodată este mai ridicată decât cea a femeilor. Estonia, Slovenia și Regatul Unit sunt statele membre care prezintă cele mai semnificative diferențe în acest sens. Doar în Țările de Jos proporția dintre bărbați și femei este egală.

B. Motive de a nu participa la vot

Q4b. Care sunt principalele motive pentru care NU ați votat la recentele alegeri pentru

Parlamentul European? Medii la nivel de UE și în funcție de sex.

N. B. Această întrebare li s-a adresat respondenților care au declarat că nu votaseră la alegerile europene. Suma

răspunsurilor, maxim trei variante posibile..

Principalul motiv pentru care nu au votat la alegerile europene din 2009 este același pentru bărbați și femei și anume lipsa încrederii în politică în general sau nemulțumirea în privința acesteia. Acest lucru a fost menționat în 28% dintre cazuri, de către ambele grupuri.

¾   Al doilea motiv este aproape identic în rândul ambelor sexe, lipsa de interes pentru politică ca atare (bărbați 16%, femei 17%).

¾   Al treilea motiv este, de asemenea, aproape identic pentru ambele grupuri – convingerea că votul nu are consecințe – dar menționat în proporție mai mică de către femei decât de către bărbați (15% față de 18%).

¾   Cu toate acestea, unul dintre motivele aflate la baza neprezentării la urne, plasat pe locul patru în cazul ambelor grupuri, respectiv lipsa de cunoștințe despre UE/ PE/ alegerile pentru PE, prezintă cea mai mare diferență între femei și bărbați. Acesta a fost menționat de către femei în 13% din cazuri și numai în 8% dintre cazuri de către bărbați.

¾   Merită menționată proporția mai mare de femei care pretind că nu au votat deoarece erau bolnave sau aveau o problemă de sănătate în momentul respectiv: 9% dintre femei, comparativ cu 5% dintre bărbați.

21/29

Pentru o analiză în funcție de fiecare stat membru, am luat în considerare doar motivul cel mai des invocat pentru neparticiparea la urne, care este lipsa încrederii în/ nemulțumirea legată de politică în general.

Q4b. Care sunt principalele motive pentru care NU ați votat la recentele alegeri pentru Parlamentul

European? Repartizare în funcție de statele membre și de sex.

N. B. Această întrebare li s-a adresat respondenților care au declarat că nu votaseră la alegerile

europene.

¾   Lipsa încrederii în politică în general sau nemulțumirea legată de aceasta diferențiază femeile de bărbați mai ales în Malta, unde ponderea femeilor care nu s-au prezentat la vot din acest motiv este de 40%, comparativ cu 26% dintre bărbați.

¾   La polul opus se situează diferența dintre bărbați și femei în Republica Cehă: ponderea  femeilor  care  consideră  că  acesta  este  unul  dintre  motivele principale pentru a nu se prezenta la vot în cadrul alegerilor europene din

2009 este cu 14 puncte procentuale mai mică decât cea a bărbaților.

V.    OPINIA    ȘI    ATITUDINEA   FAȚĂ    DE    PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI FAȚĂ DE UNIUNEA EUROPEANĂ

A. Parlamentul European

Q7. Pentru fiecare din următoarele afirmații, vă rog să-mi spuneți dacă mai degrabă corespunde sau mai degrabă nu corespunde cu atitudinea sau opinia dvs. Medii la nivel de UE și în funcție de sex.

N. B. Această întrebare le-a fost adresată tuturor respondenților, este prezentată suma răspunsurilor „da, oarecum”.

Criteriul legat de sex determină în mod semnificativ percepția respondenților cu privire la deținerea sau nu a tuturor informațiilor necesare pentru a alege cu cine aveau să voteze în cadrul alegerilor europene.

¾   La nivelul UE, 50% dintre femei recunosc că au fost suficient informate, comparativ cu 57% dintre bărbați.

Aceeași diferență se observă la analizarea acordului cu prezumția că Parlamentul European ia în considerare îngrijorările cetățenilor europeni.

¾   La nivelul UE în medie, diferența dintre bărbați și femei este de 4 puncte procentuale în această privință, deoarece 44% dintre femei sunt de acord că declarația este corectă, în comparație cu 48% dintre bărbați care sunt de aceeași părere.

Am analizat diferențele dintre sexe la nivelul fiecărui stat membru privind măsura în care consideră că au deținut toate informațiile necesare pentru a putea să aleagă pentru cine să voteze în alegerile europene, deoarece diferența dintre sexe este mai mare în această privință.

Q7. Pentru fiecare din următoarele afirmații, vă rog să-mi spuneți dacă mai degrabă corespunde sau mai degrabă nu corespunde cu atitudinea sau opinia dvs. Repartizare în funcție de statele membre și de sex.

N. B. Această întrebare le-a fost adresată tuturor respondenților, este prezentată suma răspunsurilor

„da, oarecum”.

¾   Doar în patru țări există o pondere mai mare de femei decât de bărbați care consideră că au deținut suficiente informații pentru a fi în măsură să aleagă pentru cine să voteze (Luxemburg, Lituania, Letonia și Malta), dar doar în Luxemburg diferența este cu adevărat semnificativă (7 puncte procentuale).

¾   În 22 de state membre, femeile s-au simțit mai puțin informate decât bărbații în privința acestui aspect. Cele mai mari diferențe se înregistrează în Spania (14 puncte), Țările de Jos, Italia și Grecia (toate cu 11 puncte). Doar într-o țară  femeile și  bărbații  au  simțit  în  egală  măsură  că  au  dispus de  toate informațiile necesare pentru a vota: Belgia.

B. Uniunea Europeană

Q7. Pentru fiecare din următoarele afirmații, vă rog să-mi spuneți dacă mai degrabă corespunde sau mai degrabă nu corespunde cu atitudinea sau opinia dvs. Medii la nivel de UE și în funcție de sex.

N. B. Această întrebare le-a fost adresată tuturor respondenților, este prezentată suma răspunsurilor „da, oarecum”.

Nivelul de acord cu declarațiile date este mai mic în rândul femeilor decât în rândul bărbaților, cu diverse diferențe între proporții.

¾   Cea mai mare diferență este în privința interesului față de politică. Dacă 46% dintre bărbați afirmă că este oarecum adevărat că sunt foarte interesați de politică, doar 33% dintre femei susțin același lucru.

¾   Există, de  asemenea, o  diferență semnificativă între a  te  simți  atașat  de Europa și sentimentul de a fi cetățean al UE. În medie, 67% dintre bărbați declară că este oarecum adevărat că se simt atașați de Europa, în comparație cu 61% dintre femei. Diferența între femei și bărbați în ceea ce privește sentimentul de a fi cetățeni ai UE este de 5 puncte procentuale.

Q7. Pentru fiecare din următoarele afirmații, vă rog să-mi spuneți dacă mai degrabă corespunde sau mai degrabă nu corespunde cu atitudinea sau opinia dvs. Repartizare în funcție de statele membre și de sex.

N. B. Această întrebare le-a fost adresată tuturor respondenților, este prezentată suma răspunsurilor

„da, oarecum”.

¾   Numai în două state membre ponderea femeilor care afirmă că sunt foarte interesate de politică este cu puțin mai mare(2 puncte diferență în Lituania și

1 punct în Letonia).

¾   În cea mai mare parte a țărilor, femeile sunt mult mai puțin interesate de politică. La capătul extrem al scalei se situează Cipru (23 puncte diferență), Belgia (20) și Austria (19).

Q7. Pentru fiecare din următoarele afirmații, vă rog să-mi spuneți dacă mai degrabă corespunde sau mai degrabă nu corespunde cu atitudinea sau opinia dvs. Repartizare în funcție de statele membre și de sex.

N. B. Această întrebare le-a fost adresată tuturor respondenților, este prezentată suma răspunsurilor

„da, oarecum”.

¾   În patru state membre, ponderea femeilor care se simt atașate de Europa este cu  puțin  mai  mare  decât  cea  a  bărbaților  (Spania  și  Letonia:  3  puncte diferență, Finlanda 2 puncte, Luxemburg 1 punct).

¾  În cea mai mare parte a celorlalte țări (21 în total), femeile sunt mult mai puțin atașate de Europa decât bărbații, lucru adevărat mai ales în Portugalia (13 puncte diferență), Malta și Cipru (11 puncte). În două țări, Slovacia și Suedia, nu există nicio diferență între femei și bărbați în privința atașamentului lor față de Europa.

Q7. Pentru fiecare din următoarele afirmații, vă rog să-mi spuneți dacă mai degrabă

corespunde sau mai degrabă nu corespunde cu atitudinea sau opinia dvs. Repartizare în funcție de statele membre și de sex.

N. B. Această întrebare le-a fost adresată tuturor respondenților, este prezentată suma răspunsurilor

„da, oarecum”.

¾   În majoritatea statelor membre, ponderea femeilor care se simt cetățeni ai UE este mai mică decât cea a bărbaților. Diferența este mai accentuată în Portugalia (12 puncte), Suedia (11 puncte) și Polonia (9 puncte).

¾  Doar în patru state membre numărul femeilor care resimt acest lucru este mai mare decât cel al bărbaților, dar diferențele sunt mici (3 puncte în Finlanda, 1 punct în Estonia, Luxemburg și Slovacia).

VI.         IMPORTANȚA        CUNOAȘTERII        REZULTATELOR ALEGERILOR

Q7. Pentru fiecare din următoarele afirmații, vă rog să-mi spuneți dacă mai degrabă

corespunde sau mai degrabă nu corespunde cu atitudinea sau opinia dvs.

N. B. Această întrebare le-a fost adresată tuturor respondenților, este prezentată suma răspunsurilor „da, oarecum”.

În medie, la nivelul UE, este mai puțin important pentru femei decât pentru bărbați să știe ce candidați anume au fost aleși ca deputați pentru Parlamentul European sau să știe care partid anume deține cele mai multe locuri (6 puncte procentuale diferență pentru ambele aspecte).

Unitatea monitorizarea opiniei publice

Pentru mai multe informații:

Jacques Nancy (+32 2 284 24 85)

Nives Žun (+32 2 284 43 99)

Metodologia cercetarii

Marimea esantionului eşantionului: 1003 persoane de peste 18 ani, apte de munca

Tipul esantionului: esantion probabilist, stratificat, bi-stadial

Criterii de stratificare: 8 arii culturale grupate pe provincii istorice,  mediul rezidential (urban-rural) si marimea localitatilor urbane (3 tipuri)

Esantionare: selectie probabilista a punctelor de esantionare pe baza listelor electorale

Numar de puncte de esantionare: 137 puncte de esantionare cuprinzand  strazi, comune si sate  din 88 de localitati.

Selectia gospodariilor: a fost realizata pe baza de pas statistic. Aplicarea chestionarului s-a realizat pe baza chestionarului de preselectie.

Reprezentativitate: esantionul este reprezentativ pentru populatia apta de munca din mediul urban si rural din Romania

Eroare: ± 3 % cu probabilitate de garantare a rezultatelor de 95%.

Validare: esantionul pe baza recensamantului general al populatiei

Interviurile s-au desfasurat la domiciliul subiectilor pe baza unui chestionar structurat

INSTITUTIONS AND VALUES OF ROMANIANS – COMPARATIVE ANALYSIS OF HISTORICAL REGIONS

Introduction

Ever  since  1944  Lucian  Blaga  suggested  the  existence  of  a  direct  connection  between  the occupied  space  and  the  way  the  collective  mentality  is  structured;  the  steppe  generates  a collective mentality different from the one created by the hill-valley alternation. Each people is dependent  on the space it occupies, the space history, on its culture; however, the resulting differences should not be discussed in terms of quality (some are better than others) but in differential, specificity terms110. This is the case because, before being a Romanian or a Chinese, a person  has some deep socio-psychological characteristics, which are common to all human beings.

Recent international research focuses mainly on cultural factors which draw a line between economic  performance,  work  discipline,  economic  thinking,  or  the  respect  paid  to  some traditional institutions like property or contracts. Culture influences institutional development. At the same time, the integration of cultural elements within the frame of  the institutions of society is a mechanism which leads to their own persistance111. In this context, it is necessary to be aware of the fact that certain behavior rules have a very slow changing rhythm, finding their origin in immutable cultural factors, while others can change to the extent to which the economic game is more attractive as far as the economic results are concerned. The inherited behavior rules and beliefs  are  constituted  by  and,  at  the  same  time,  reflect  the  cognitive  models  shared  by individuals, thus representing common knowledge in terms of expected and, at the same time, socially accepted behavior. These can hardly be changed and the main  reason for this is the ideology of a social community.

There are two or three dominant cultural patterns as far as the European level is concerned: traditionalism,  modernism,  and  post-modernism.  Of  all  the  European  countries,  Romania  is among the closest to traditionalism112, having the tendency to consolidate its traditional values thanks to the population’s disappointment regarding political, economic and social changes after the  fall  of  the  Communist  regime.  The  Romanian  government  introduced  hesitant  policies, dominated by compromise which brought no feeling of  positive change. As a consequence, the Romanians’ reluctance, as far as the power of state and the newly-created institutions, generally perceived as corrupt and inefficient, maintained socialism-influenced beliefs or managed to push society towards traditionalism and constantly cultivated the tendency towards not accepting the the modernising of values. This is why the analysis of formal-informal institutions in the context of value change becomes much more relevant in Romania’s case.

Methodology

The data gathering method was the survey and the questionnaire was its instrument, applied at a national level, in April 2008, through the INFOMASS IAŞI company.

Of all the procedures used in surveys practice for   sample formation (aleatory, controlled and

mixed sample formation procedure), the mixed sample formation procedure was chosen and the stratified  sample formation method was applied. The strata were delimited according to some qualitative criteria (cultural areas, the residential medium) and quantitative criteria (the size of localities). The sample was  made up of sub-samples, created through selections at the stratum level.

The  following types  of  questions  were  used:  cloze  questions  (multiple  choice  and  dichotomic answers), open questions and partially open questions. Factologic and opinion-based questions were also included. The Likert scale was used to measure the intensity of opinions expressed during the survey.  This is a response scale on which the subject places his/her opinion between „agree” and

„disagree”.

The questionnaire is made up of three parts:

- one part  which contains instrumental values (types of action), using 15 out of the 18 original instrumental values of the Rokeach questionnaire, presented as bipolar statements on a Likert

scale, on which the respondents had to express their approval, disapproval or neutrality;

- one part made up of negative informal institutions supposed to be characteristic to Romanians

(task delay, lack of ambition, taking/giving bribes or „gifts”, neglect and laziness, envy, lack of punctuality, the „assisted” mentality, negative collective identity), all these being presented in the questionnaire in the form of positive statements with the purpose of checking the respondents’ honesty,  considering that they would not overtly admit the fact that they are envious, lazy or oriented towards neglect;

- and one part which comprises a set of demo-economic variables (the level of education, the field of  activity  the subject activates in, the number of family members, monthly income, personal

wealth etc.)

The data analysis was achieved by using a series of statistic methods and techniques: tables, graphs, percents, correspondence analysis, analysis of variance.

Results

As  far  as  the  first  set  of  questions  over  instrumental  values  within  the  Rokeach  value questionnaire is concerned the region analysis is synthesised in table no. 1 where the affirmative

answers are presented in percents.

Table no.1 The Regional instrumental values evaluation

Therefore as far as representative characteristics are concerned, with over 75% positive answers,

the following instrumental values are present in the historical regions:

1.  for  Moldova  –  ambition,  competence,  courage,  cleanliness,  independence,  politeness, receptivity, responsibility;

2. for Bucuresti – affectiveness, politeness, responsibility;

3. for Dobrogea – affectiveness, ambition, competence, cleanliness, independence, tolerance, politeness, responsibility;

4. for Transilvania – affectiveness, ambition, competence, cleanliness, independence, tolerance,

politeness, responsibility;

5. for Muntenia – affectiveness, ambition, competence, cleanliness, independence, politeness, responsibility.

We notice that, at the regional level, the most frequent values (present in at least 4 regions out of

5) are affectiveness, ambition, competence, cleanliness, politeness, responsibility. Values such as sincerity,  receptivity, creativity obtained poor results, which confirms the idea that individual

initiative still needs to be cultivated in the Romanians’ case, for whom the competition mentality

is  not  part  of  the  socially  accepted  values  yet.  The  correspondence  analysis  led  us  to  the following associations between the above-presented instrumental values and regions in table no.

2, where the ٧ sign indicates the presence of the characteristic.

Table no.2 The Association of instrumental values with the Regions

From the perspective of the two dimensions of the above-mentioned axiological orientations –

traditionalism and modernism or postmodernism, we notice that the region which gathers most of the  modernism characteristics (8, out of which 5, of the most representative, are exclusively found here)  is  Transilvania, which leads us to the conclusion that this region is the closest to modernism.

As far as the questions regarding negative informal institutions – considered to be representative for   Romanians  –  (slink  attitude,  task  delay,  lack  of  involvement,  neglect,  shallowness,

taking/giving  bribes,  laziness,  envy,  lack  of  punctuality,  the  „assisted”  mentality,  negative

collective  mentality)  are  concerned,  the  hierarchy  patterned  by  the  respondents  in  the  five historical  regions is synthetised in table no. 3, by gathering the total agreement and partial agreement percents.

Table no. 3 The regional evaluation of negative informal institutions (%)

Thus, a strong negative characteristic, with over 74% of the answers, is the „assisted” mentality

for Moldova, Dobrogea, Transilvania and Muntenia. As far as Bucharest is concerned, this characteristic is present in over 60% of the answers. The negative collective identity is present in

over 50 % of the positive answers in Moldova, Transilvania and Muntenia and in over 72% in

Dobrogea.The task delay characteristic is to be found at the limit between 40 and 50% in all the regions,  the greatest approval percentage being identified in Dobrogea with 56% percent. The well known Romanian envy is not statistically confirmed as a dominant characteristic, the result being between 31% and 44% in all regions.

The  simple  correspondence  analysis  led  us  to  the  following  negative  types  of  behavior

(institutions) associations:

- as far as the „assisted” mentality is concerned the association is made between the „total agreement”  and  Dobrogea  and  Moldova;  Muntenia  and  Transilvania  are  related  to  „partial

agreement”;

- as far as the negative collective identity is concerned, we notice an association between the

„total agreement” and Dobrogea; „I hardly agree” or „neither agreement nor disagreement” and

Bucharest; „total disapproval” or „partial approval” and Transilvania, Muntenia and Moldova;

- as far as the task delay characteristic is concerned, the association was confirmed by „total approval” in the case of Bucharest, while the inhabitants of Transilvania totally disapprove this.

The multiple correspondence analysis led us to the following associations between negative

behavior (institutions) and regions:

- for Moldova – the „assisted” mentality and envy;

- for Bucharest – envy;

- for Muntenia – the „assisted” mentality.

The  corelation  between  the  negative  informal  institutions and  the  respondents’  income

according to the region criterion registered a significant value for:

- for Bucharest– the lack of involvement, shallowness, and the „assisted” mentality;

- for  Dobrogea–  the  slink  attitude,  lack  of  involvement,  punctuality,  the  „assisted”

mentality         and negative collective identity;

- for Transilvania – lack of involvement.

Although it is a well-known fact that Moldova is the poorest among Romania’s regions, no

significant  corelation  between  negative  cultural  characteristics  and  the  respondents’non- performant status was identified.

Conclusions

The most frequent instrumental values (present in 4 regions out of 5) are affectiveness, ambition, competence,  cleanliness,  politeness,  responsibility.  Values  such  as   sincerity,   receptivity, creativity obtained  only  a  poor  percentage,  a  fact  which  confirms  the  idea  that  individual

initiative still needs to be cultivated in the Romanians’ case, for whom the competition mentality

is not part of the socially-accepted values yet. The simple correspondence method demonstrated that the region which gathers most of the modernity characteristics, (8 out of which 5, among the

most representative, are to be found exclusively here) is Transilvania, thus being different from

the rest of the regions.

Out of the negative informal institutions, considered to be representative for Romanians, the hierarchy  created by the respondents confirms the initial hypothesis of the dominance of the

„assisted” mentality and of the negative collective identity, which had a clear impact and with a poorer percent the task delay and envy. They demonstrate that even after 20 years of communism, the free and self-determined man’s mentality is not rooted, as far as the collective mentality is

concerned.  The  simple  correspondence  method  showed  an  association  between  the  ‚total approval”  response  and  Dobrogea  and  Moldova  for  the  „assisted”  mentality, and  between

Dobrogea and the negative collective identity and task delay and Bucharest.

The results of the present research  confirm the fact  that if  motivation  exists,  behavior  can improve by internalising efficient formal institutions, and economic agents can thus appreciate

those values which enable the behavioral adjustement to the new institutional context, even though  this is a long-term learning process. The gradual increase of the population’s welfare

doubled by corruption diminution at the level of national institutions are conditions which, added to the  population’s diffuse support , are imperatives for transition at the level of values and behavior.

Romanians lack  social trust and involvement , a fact which is demonstrated both by the present research and by studies performed by international studies: nevertheless, they increase capital and

social welfare; this is why we consider that the alfa and omega for any institutional reform or of any  socio-political policy should be their support and development on a social level. Just like

identity, trust is built by having as a point of departure the past –the sum of values and traditions, actions and motivating facts – all given value, widely-recognised and cultivated both at the group as well as at the community level.

We are convinced that the Romanians’ pessimistic obssesions regarding their own flaws can

righteously be abandoned. We have tried to demonstrate so far that the Romanians, as people, are neither superior nor inferior to others, and this is why we believe that only by trusting each other

can we have the life we desire.

Download (PDF, 101.81KB)

A regional picture of farming in Europe — what, where and how much?

• articol in engleza

Download (PDF, 1.38MB)

Graficele de mai jos prezinta procentele de persoane ce au dat “o atentie” pentru diferite segmente. Observam ca spaga este data cu precadere de barbati (41.6%) fata de femei (35.8%). Rezultatele arata faptul ca spaga este data cu precadere in segmentul celor cu venituri ale gospodariei de peste 10 milioane lei lunar; in functie de varsta, rezultatele arata ca spaga este data cu precadere de tineri(21-30).

Perioada: 2006

Populatia vizata: populatia municipiului Iasi

Esantion: 967 gospodarii

Mod de eantionare: aleator

Eroare: 3,2% cu o probabilitate de 95%

Alte informatii: toate chestionarele au fost completate la domiciliul respondentilor

SONDAJ DE OPINIE REALIZAT DE INFOMASS

Femeile au castigat in medie cu 114 lei mai putin decat barbatii, realizand un castig salarial brut lunar de 1.700 lei (fata de 1.814 lei al barbatilor) si un castig salarial net lunar de 1.264 lei (fata de 1.348 lei al barbatilor), potrivit Institutului National de Statistica.

Femeile au castigat mai putin decat barbatii in 2008

Barbatilor le revin castiguri salariale medii lunare nete superioare femeilor in majoritatea activitatilor economice, cele mai mari diferente (peste 25%) regasindu-se in industria prelucratoare (28,3%) si in intermedieri financiare si asigurari (26,1%).

Numarul salariatilor a crescut cu 161.000 in 2008

Numarul mediu al salariatilor a fost in 2008 de cinci milioane persoane, in crestere cu 161.000 fata de anul precedent, angajatorii platind in medie, 2.296 lei pe luna, respectiv 13,32 lei/salariat pe ora, in crestere cu 25,2% fata de 2007, potrivit Institutului National de Statistica (INS).

Cei mai multi angajati au fost barbati

Potrivit statisticii, cei mai multi angajati au fost barbati, respectiv 2,72 milioane persoane, reprezentand 54% din numarul total al salariatilor inregistrati anul trecut, de 5,046 milioane. Fata de 2007, numarul barbatilor angajati a crescut cu 95.800 de persoane, peste avansul inregistrat de femeile angajate, respectiv 65.200 persoane.

Pe sectoare economice, repartizarea arata ca majoritatea se regaseau in sectorul tertiar, ponderea acestora reprezentand 57% in 2008. In sectorul secundar (industrie si constructii) lucrau 40,9% dintre salariati, iar in cel primar numai 2,1%.

Totodata, activitatile din constructii si industria extractiva sunt desfasurate cu preponderenta de barbati, acestia reprezentand 87,5% din numarul total de lucratori, respectiv 84,9% din totalul salariatilor. Activitatile caracterizate prin grad pronuntat de “feminizare” al fortei de munca salariate sunt cele de sanatate si asistenta sociala (79,6% din numarul total al salariatilor din ramura), invatamant (69,3%).

Cele mai mari castiguri, in domeniul financiar si asigurari

In ceea ce priveste veniturile, castigul salarial mediu net lunar la nivelul economiei nationale (1.309 lei) a urcat cu 25,6% (respctiv 267 lei), fata de anul precedent.

Cele mai mari castiguri s-au inregistrat in domeniul intermedieri financiare si asigurari, care au fost de 2,4 ori mai mari decat media pe economia nationala, dar si in administratia publica, unde veniturile au fost de aproape doua ori mai mari fata de medie.

La polul opus, sub media pe economie, s-au situat castigurile salariale medii nete din activitatile din hoteluri si restaurante, unde veniturile au fost cu 40,9% mai mici, activitati de servicii administrative si activitati de servicii suport, -36,2%, dar si in agricultura, silvicultura si pescuit, unde veniturile au fost cu 30,2% mai reduse.

In 2008, nivelul castigului salarial nominal net l-a depasit pe cel al anului 1990 de peste 4.000 ori. Indicele castigului salarial real (exprimat in raport cu evolutia preturilor de consum ale populatiei) a fost de 130,3% fata de anul 1990 si de 116,5% fata de anul 2007.

Bucurestenii au salariile cele mai mari

In profil teritorial, pe judete, castigul salarial mediu lunar net in anul 2008 s-a situat sub media pe economie in 36 dintre judete. Cel mai scazut nivel (987 lei) s-a inregistrat in judetul Covasna, cu 24,6% mai putin decat media pe economie.

La polul opus s-a situat castigul salarial mediu lunar net realizat in Bucuresti (1.838 lei), cu 40,4% peste media pe economie.

Castigul salarial mediu orar brut a fost in anul 2008 de 10,22 lei/ora, cu 26,3% mai mare decat in anul precedent. Valoarea neta a castigului salarial orar a inregistrat o crestere de 25,8% comparativ cu anul 2007, ajungand la 7,60 lei/ora.

Efectivul salariatilor la sfarsitul anului trecut a fost de 5,23 milioane persoane, in crestere cu 69.700 persoane fata de sfarsitul anului 2007.

Cei mai multi angajati, in industrie si constructii

Cei mai multi angajati se regasesc in industrie si constructii, in proportie de peste 40% in regiunile Vest, Centru, Sud – Muntenia, Sud -Vest Oltenia si Nord -Vest.

Cea mai mare pondere a salariatilor din servicii se regaseste in regiunea Bucuresti-Ilfov (72,7% fata de 58,3% pe total economie). In sectorul tertiar se concentreaza majoritatea salariatilor din regiunile Nord-Est, Sud-Est, Nord-Vest, Sud-Vest Oltenia, Centru si Sud-Muntenia.

sursa post: MediaFax www.mediafax.ro.

Download (PDF, 3.46MB)

Extrase din studiul de audienta radio regional

Moldova,  urban peste 60000 loc., Universul: 1065000 persoane (15-75 ani)    Esantion: 1158 persoane, Eroare: +\- 2.9%

Sondajul a vizat obiceiurile de consum radio precum si audienta perincipalelor posturi de radio.

“Ce obisnuiti sa ascultati la Radio?”

“Care  dintre urmatoarele domenii va intereseaza in mod special?” (cu referire la radio)

Populatia vizata: populatia municipiului Iasi

Esantion sondaj de opinie : 967 gospodarii

Mod de esantionare: aleator

Eroare: 3,2% cu o probabilitate de 95%

Alte informatii: toate chestionarele au fost completate la domiciliul respondentilor

Mai mult de doua treimi dintre ieseni ar accepta sa plece sa lucreze in strainătate daca cineva le-ar oferi un loc de munca. Doar 17,3% dintre ieseni declara ca nu ar accepta să lucreze in strainatate acestia fiind în cea mai mare parte a lor pensionari.

Desi 70% dintre ieseni ar accepta sa plece sa lucreze in strainatate, procentul celor care au incercat in ultimele 12 luni sa gaseasca un loc de munca in strainatate este doar de 21%.

Studiul asupra ieşenilor care lucrează în străinatate a fost realizat de INFOmass pe ieşenii care au rude (de gradul 1 sau 2) plecate să lucreze în străinătate ; acestia au furnizat informaţiile care interesau despre cei plecaţi în străinătate. Italia se dovedeşte a fi de departe ţara preferată a ieşenilor, 47% dintre cei plecaţi să lucreze în străinătate fiind în Italia. Pe locul II se situează Spania cu un procent de 11%. Studiul a inclus şi ieşenii plecaţi ilegal la muncă în străinatate. USA, Franta, Canada, Germania se găsesc deasemenea printre opţiunile ieşenilor.

Cine sunt cei plecaţi să lucreze în străinătate? Studiul INFOmass a evidenţiat un număr relativ egal de bărbaţi şi femei aflate la muncă în străinătate. Diferenţe semnificative le găsim în funcţie de vârstă, unde cei cu vârsta între 21-30 ani constituie aproape jumătate dintre cei plecaţi în străinătate. Deşi tinerii reprezintă principala categorie , totuşi şi segmentul cu vârsta de peste 40 ani reprezintă o categorie semnificativă cu un procent de 22%. Având în vedere nivelul studiilor , sondajul INFOmass arată că 42% dintre cei plecaţi au studii superioare.

Cei plecaţi să lucreze în străinătate, prin ajutorul trimis in ţară , au o contribuţie majoră la dezvoltarea economică a Iaşului. Jumătate dintre ieşenii care au rude plecate să lucreze în străinătate au declarat că sunt ajutaţi financiar, ceea ce înseamnă că aproximativ 1 din 10 familii ieşene este ajutată financiar. Dacă ţinem cont de faptul că in Iaşi sunt aproximativ 105 000 de familii ajungem la impresionanta cifră de 10000 de familii ieşene ajutate financiar de rudele din strainatate.

Chiar dacă ajutorul finaciar pe care îl primesc lunar este , pentru cei mulţi sub 200 de euro, totuşi avand in vedere numarul mare de familii ajutate lunar ajungem la o suma ce depăşeşte cu mult 1 000 000 de euro, bani care intră în Iaşi într-o lună.

sondaj realizat de INFOmass

MONITORIZAREA IMAGINII CANDIDATILOR LA PRIMARIA MUNICIPIULUI IASI

IN ZIARELE LOCALE PENTRU PERIOADA 10-15 MAI 2004 (prima saptamana din campania electorala)

Cercetarea a fost realizata pentru a identifica vizibilitatea in presa scrisa locala a candidatilor la Primaria municipiului Iasi. Indicatorii “masurati” au fost: numarul de articole aparute cu referiri la o anumita personalitate, suprafata casetelor publicitare electorale si coeficientul de imagine atribuit fiecarui articol.
Aceste “masuratori” s-au realizat pe baza unei metodologii de cercetare.Astfel articolele studiate au fost impartite in doua categorii generale : articole negative si articole pozitive sau informative. Aceasta impartire s-a facut pe baza unui dictionar de coeficienti de imagini de la -4 (in cazul articolelor care exceleaza in cuvinte dure,scandal,teme compromitatoare), in trepte de o unitate pana la +4 (care corespunde unei imagini excelente, prelucrate, care abunda in atribuiri de calitati si merite deosebite) avand ca treapta intermediara punctul 0 care corespunde unei stiri si in care interventia redactorului a fost minima.Acesti coeficienti au fost atribuiti plecand de la tema abordata ,vocabularul folosit, titlul articolului si imaginile asociate.
Pentru casetele publicitare, analiza s-a oprit la realizarea unei statistici referitoare la suprafata acestor mesaje publicitare fara referiri la continutul lor comunicational.

Rezultatele arata ca persoana cu vizibilitatea cea mai mare in presa scrisa tinand cont de indicatorul suprafata casetelor publicitare electorale este Gheorghe Nichita care a avut in perioada amintita aproape 65% din totalul spatiului publicitar electoral alocat de ziarele locale. Singurii candidati care se apropie cu procente semnificative de primul clasat sunt Relu Fenechiu si Vasile Lupu.

Tinand cont de numarul articolelor aparute cu referiri la o anumita personalitate primul loc este detinut tot de Gheorghe Nichita atat in ce priveste numarul articolelor negative cat si al celor pozitive sau cu caracter informativ.S-au scris 10 articole negative si 27 pozitive sau informative.Numarul mare de articole pozitive, existand o diferenta de 16 articole fata de candidatul clasat pe locul doi, se explica prin calitatea administrativa de primar interimar pe care Gheorghe Nichita o avea in acea perioada, aspect reflectat si in numarul articolelor cu caracter de stire.

In privinta coeficientului de imagine al candidatilor acesta s-a calculat pentru fiecare ziar in parte. Se poate observa impartialitatea cu care fiecare ziar a tratat anumiti candidati la Primaria municipiului Iasi.

Candidatii Rata, Nica, Sorin si Ghitulina au avut un coeficient de imagine 0 existand referiri intr-un singur articol. Ceilalti candidati care nu apar nu au fost prezenti in paginile ziarelor monitorizate in perioada 10-15 mai 2004.

Definitii coeficienti:

-4 exceleaza in cuvinte dure, scandal, teme compromitatoare

-3 aprecieri negative grave fara grosolanii,exagerari

-2 aprecieri negative

-1 aprecieri ironice,usor rautacioase

0 articolul contine stiri, caracter informativ

+1 aprecieri binevoitoare, usor pozitive

+2 aprecieri pozitive

+3 aprecieri foarte bune

+4 imagine excelenta,atribuiri de calitati si merite deosebite

Important: precizam ca acest articol se refera doar la prima saptamana din campania electorala locala din Iasi, 2004 si are in vedere doar cotidianele locale.

Studiu realizat de INFOmass

coordonator: sociolog Marius Haratau

wp_insert_post() ]]> http://www.infomass.ro/electorale/monitorizare-campanie-electorala/feed/ 41 http://www.infomass.ro/sociale/studiu-de-audienta-radio/ http://www.infomass.ro/sociale/studiu-de-audienta-radio/#comments Wed, 27 Sep 2006 22:08:01 +0000 micu http://www.infomass.ro/?p=558

Extrase din studiul de audienta radio, Moldova, 2006

Marime esantion: 1158 gospodarii

Tip esantion: probabilistic

Eroare: +/- 2.9 % cu o probabilitate de 95%
Perioada aplicarii pe teren a chestionarelor: 15.04 – 16.05.2006.

• Din punct de vedere al cotei de piata, lupta pentru primul loc se duce intre posturile Kiss FM si Europa FM care inregistreaza valori foarte apropiate, 27.7% si 27.6 %.
• Postul radio Iasi se situeaza pe pozitia a treia la nivel regional in mediul urban cu un market share de 10.4 %.
• Pe locul patru la nivel regional se situeaza postul Romania Actualitati cu aproximativ 10 %.

In graficul urmator este prezentata detaliat evolutia ratingului pe sferturi de ora.

Ratingul mediu pe zona de prime-time (intervalul orar 7.00-10.00) este, pentru zona Moldovei, de 12.1 %

Graficul urmator prezinta detaliat pe sferturi de ora evolutia zilnica (luni-duminica) a ascultarii principalelor posturi de radio (Kiss FM, Europa FM, Romania Actualitati, radio Iasi) structurat pe locatii de ascultare.

Preferinte

• Majoritatea moldovenilor din mediul urban numesc ca post de radio preferat Kiss FM. Acest post este favoritul a aproximativ o treime din populatia de referinta. Pe locul doi se situeaza Europa FM cu 24.9 %.
• Romania Actualitati este favoritul a aproximativ 14 % dintre ascultatori, in timp ce radio Iasi se situeaza pe pozitia a patra la nivel regional, fiind postul favorit a 8.1 % dintre ascultatori.

Weekly reach

Weekly Reach-ul se afla prin evaluarea procentuala a posturilor de radio ascultate cel putin 15 minute in ultimele 7 zile.

• Lider este Kiss FM cu 36.7 %, urmat la mai putin de un procent de Europa FM care inregistreaza valoarea de 36 %.
• Locul trei este ocupat de radio Romania Actualitati cu 21.5 %. Postul Radio Iasi se situeaza pe locul patru cu un coeficient WR de 14.1 %.

• O analiza pe segmentul “comercial” (25-50 ani) releva ca cel mai mare Weekly Reach il are Europa FM cu 42.6 %, urmat de Kiss FM care inregistreaza 40.4 %.
• Romania Actualitati se afla pe locul trei cu un coeficient WR de 17.2 %, in timp ce pe pozitia a patra se situeaza postul radio Iasi cu un WR de 10 %.

1. 70 % din populatia de referinta la nivelul Moldovei asculta radio. Studiul releva ca in orasele cu peste 150.000 locuitori, proporia celor ce asculta radio este mai mare decat in cazul oraselor de talie medie.
2. Persoanele cu venituri lunare personale si familiale mari si foarte mari au o predispozitie mai mare decat media (69.7 %) de a asculta radio comparativ cu persoanele cu venituri mici si foarte mici.
3. De asemenea procente peste medie se inregistreaza si in segmentele ascultatorilor cu studii superioare (75.7 %) si varsta intre 35-50 ani (74.9 %).

sursa: sondaj realizat de INFOmass

coordonator: analist Stefan Ulea