Criza financiara in Europa
EUROPENII SI CRIZA ECONOMICA
Eurobarometrul Standard (EB 71)
Directoratul General Comunicare
Direcția C – Relații cu cetățenii
UNITATEA DE MONITORIZARE A OPINIEI PUBLICE
Populație: EU 15+
Acoperire: EU 27 (27 218 cetățeni europeni)
Cercetarea pe teren: mijlocului lui ianuarie – mijlocului lui februarie 2009
Raport analitic
Este importantă măsurarea percepțiilor europenilor asupra acțiunilor UE de contracarare a crizei economice și financiare, acum, înaintea alegerilor pentru parlamentul European.
Această anchetă sociologică, desfășurată prin interviuri directe cu 27. 218 cetățeni UE, demonstrează o preocupare colectivă pentru problema crizei, așteptarea unor acțiuni mai coordonate la nivel european, precum și interpretări naționale surprinzător de diferite. Anchetă reflectă, de asemenea, variații foarte clare la nivel socio-demografic: femeile sunt mai preocupate și mai critice în problema monedei euro, alături de cetățenii care au
abandonat școala înainte de vârsta de 15 ani. Trebuie subliniate următoarele puncte esențiale:
⇒ Europenii sunt foarte îngrijorați de urmările crizei.
Această îngrijorare, care este resimțită foarte puternic în toate țările (între 80 și 90%), afectează economia la toate nivelurile: global, european și național, atât pentru situația din prezent, cât și pentru viitor. La nivel personal îngrijorarea nu este la fel de predominantă (58% pentru situația din prezent, 56% pentru cea viitoare).
⇒ Europenii s-au pronunțat în favoarea unei acțiuni coordonate de combatere a crizei.
Diagnosticul europenilor este clar: 44% consideră că statele membre au reacționat la nivel național, iar 39% sunt de părere că statele membre au acționat în mod coordonat.
Pe de altă parte, 61% consideră că europenii ar fi mai bine protejați dacă statele membre ar adopta o abordare coordonată. Parlamentul European solicită cu insistență acest tip de abordare, în favoarea căreia s-a pronunțat în numeroase ocazii.
⇒ La ce nivel se poate combate criza cel mai eficient?
Această întrebare iese în evidență mai mult decât celelalte datorită diferențelor importante înregistrate între statele membre, fapt care poate avea o corelație fie cu apartenența țării respective la G8, fie cu gravitatea crizei economice din țara respectivă. În medie 25% optează pentru G8 și 17% pentru UE, 15% pentru SUA, iar 14% menționează guvernul național.
⇒ Ce măsuri ar trebui întreprinse la nivelul UE?
Parlamentul European s-a pronunțat în mod repetat în favoarea adoptării de diferite măsuri la nivelul Uniunii. Acestea sunt sprijinite de majoritatea europenilor, în proporții care variază de la 66 la 71%: coordonarea între politicile economice și financiare, supravegherea de către UE a cazurilor în care sunt utilizate finanțe publice pentru salvarea unei instituții financiare, verificarea și supravegherea de către Uniunea Europeană a activităților celor mai importante grupuri financiare internaționale, rolul UE la nivel internațional în reglementarea serviciilor financiare.
⇒ Moneda euro: rol protector?
Această întrebare referitoare la rolul monedei euro în micșorarea efectelor negative ale crizei a fost pusă în toate țările membre ale Uniunii. În medie, la nivel european, răspunsul s-a dovedit a fi negativ. De fapt, 44% dintre europeni consideră că moneda euro nu a micșorat efectele crizei, spre deosebire de 39%, care sunt de părere că acest lucru s-a produs, iar 17% au declarat că nu știu.
Într-adevăr, rezultatele reflectă faptul că percepția cu privire la moneda euro variază de la țară la țară. Tabelul detaliat (v. p.15) arată că 17 țări au dat un răspuns afirmativ la întrebare, dintre acestea 13 țări sunt din zona euro, 3 țări sunt obligate să adopte euro, iar 1 țară a refuzat adoptarea.
Pe de altă parte, 8 state membre, dintre care 2 sunt membre fondatoare a euro, sunt mai înclinate spre un răspuns negativ, iar o ultimă țară consideră ambele opțiuni ca fiind egale.
În final, se arată că ultimele țări care au aderat la Uniunea Europeană în 2007 au furnizat un număr apreciabil de răspunsuri de tipul „Nu știu”, 51% în Bulgaria și 41% în România.
Remarcăm că percepția rolului protector al monedei euro în timpul crizei este obiectul unor perspective nuanțate la nivelul celor 27 de țări, chiar și la nivelul celor 13 țări membre ale zonei euro. Astfel, cred oare țările din zona euro că fostele monede naționale le-ar fi protejat mai bine decât moneda euro?
⇒ Fostele monede naționale, mai protectoare decât euro?
Din nou, rezultatele generale ar trebui analizate în corelație cu cele naționale. În țările din zona euro, 45% dintre europeni răspund afirmativ la această întrebare, iar 45% negativ.
În același timp, însă, (v. p.17) tabelul referitor la această întrebare arată că cetățenii a 12 țări, din cele 16 din zona euro, sunt de părere că fosta monedă națională nu le-ar fi oferit o
protecție mai mare decât euro în timpul crizei. Printre acestea figurează și cele două state membre fondatoare ale monedei unice menționate anterior.
Dimpotrivă, cetățenii a patru dintre cele șaisprezece țări, dintre care două sunt membre fondatoare ale zonei euro, consideră că moneda lor națională i-ar fi protejat mai mult ca moneda euro.
⇒ Moneda euro, un mijloc mai bun de protecție decât actualele monede naționale?
Această întrebare a fost pusă în unsprezece țări care nu au adoptat încă moneda unică. Media
În medie, în UE s-au înregistrat 46% răspunsuri negative și 36% răspunsuri pozitive.
În cele trei țări care au refuzat să adopte euro, o majoritate clară (între 54% și 61%) au răspuns negativ la această întrebare.
În rândul celor opt țări cărora li se cere să adopte euro, în conformitate cu tratatul de aderare, patru au oferit un răspuns pozitiv (între 39% și 61%) și patru negativ (între 43% și 58%).
⇒ Accelerarea, încetinirea sau menținerea procesului de adoptare a monedei euro?
Formulată în opt țări cărora li s-a cerut să adopte moneda euro, s-au înregistrat următoarele răspunsuri: 29% consideră că procesul ar trebui accelerat, 29% sunt de părere că ar trebui încetinit, iar 6% cred că ar trebui oprit.
Analiza de mai jos prezintă în detaliu întreg chestionarul, fiind structurată în trei părți: I. Impactul crizei, în momentul de față și în viitor.
II. Nivelul cel mai adecvat de rezolvare a crizei și mijloacele pentru aceasta. III. Rolul monedei euro în criza financiară.
I. Impactul crizei – În momentul de față și în viitor
a. În momentul de față:
QD1 În ce măsură considerați că actuala criză economică și financiară va avea sau nu consecințe asupra fiecăreia din următoarele?
b. În viitor:
QD2 Atunci când vă gândiți la viitor, considerați ca actuala criză economică și financiară va avea sau nu, în următorii cinci ani, consecințe asupra fiecăreia dintre următoarele?
A. Consecințe la nivelul economiei mondiale a. În momentul de față
⇒ La nivelul UE:
90% dintre respondenți au afirmat că consecințele la nivelul economiei mondiale sun importante (foarte importante și destul de importante):
¾ Jumătate dintre europeni (50%) consideră că actuala criză financiară are consecințe foarte importante asupra economiei mondiale.
¾ 40% cred estimează aceste consecințe ca fiind destul de importante.
¾ numai 5% dintre europeni consideră că nu vor fi niciun fel de consecințe sau că nu prea vor fi consecințe.
¾ Numărul răspunsurilor „Nu știu” este relativ scăzut (5%).
⇒ Variații la nivelul statelor membre:
Variațiile naționale la nivelul statelor membre sunt extrem de mici.
¾ Cele mai mari proporții ale persoanelor care consideră că vor fi consecințe importante se înregistrează în Grecia și Slovacia (98%), Cipru și Olanda (97%).
¾ Cea mai mici proporții în Portugalia (80%) și în Letonia și Italia (85%).
b. În viitor
⇒ La nivelul UE:
Marea majoritate a respondenților (81%) estimează că actuala criză economică și financiară va avea consecințe importante asupra economiei mondiale în următorii cinci ani (35% cred că vor fi foarte importante, 46% că vor fi destul de importante).
⇒ Variații la nivelul statelor membre:
¾ Din nou, pesimismul în privința consecințelor este cel mai mare în Grecia și Slovacia
(93%), dar și în Luxemburg (90%).
¾ Procentul cetățenilor care împărtășesc acest pesimism înregistrează cele mai mici valori în Danemarca (53%), Bulgaria (70%), Finlanda și Letonia (74%).
B. Consecințe asupra economiei europene
a. În momentul de față
⇒ La nivelul UE:
90% dintre respondenți consideră că criza financiară are consecințe importante pentru economia europeană.
¾ Dintre aceștia 48% au răspuns „consecințe foarte importante” iar alți 42% au afirmat că actuala criză are „consecințe destul de importante” pentru economia europeană.
¾ Numai 5% au răspuns „nu știu”.
⇒ Variații la nivelul statelor membre:
Din nou variațiile au valori mici (13%), iar nivelul de îngrijorare este mare:
¾ Valorile cele mai mari în Grecia (99%), Belgia și Slovacia (96%).
¾ Valorile cele mai mici în Portugalia (81%), România, Polonia, Italia și Bulgaria
(86%).
b. În viitor
⇒ La nivelul UE:
¾ În medie, 81% dintre respondenți sunt de părere că actuala criza va avea consecințe importante asupra economiei europene în următorii cinci (33% consideră că va avea consecințe „foarte importante”, iar 45% le estimează ca fiind „destul de importante”).
¾ 8% au răspuns „nu știu” .
⇒ Variații la nivelul statelor membre:
¾ Trei state membre rămân „cele mai pesimiste”: Grecia (92% apreciază consecințele ca fiind importante), Slovacia (91%) și Ungaria (90%).
¾ Proporția cetățenilor care cred că în viitor vor fi consecințe importante înregistrează cele mai mici valori în Danemarca (50%), urmată de Bulgaria (71%) și Finlanda (72%).
C. Consecințe asupra economiei mondiale a. În momentul de față
⇒ La nivelul UE:
Din nou, 90% dintre respondenții din UE cred că criza financiară are deja consecințe importante pentru economia țărilor lor (51% „foarte importante” și 39% „destul de importante”).
⇒ Variații la nivelul statelor membre:
¾ Estonia, Grecia și Ungaria sunt statele membre unde se înregistrează valorile cele mai mari ale proporției cetățenilor care consideră că consecințele asupra economiei naționale sunt importante sunt (97% în toate cele trei țări).
¾ Valorile cele mai mici ale acestui procent sunt în Danemarca (77%), Polonia (82%), Portugalia și Austria (83%).
b. În viitor
⇒ La nivelul UE:
81% dintre europeni sunt de părere că consecințele asupra economiei naționale în următorii cinci ani sunt importante (36% „foarte importante” și 45% „destul de importante”).
⇒ Variații la nivelul statelor membre:
¾ Procentele cele mai ridicate s-au înregistrat în Grecia (93%), Ungaria (93%) și
Slovacia(91%).
¾ Din nou, procentele cele mai mici au fost în Danemarca (45%), urmată de Finlanda
(70%) și Germania (73%).
D. Consecințe la nivel personal
Rezultatele reflectă faptul că, deși mulți europeni sunt îngrijorați de efectele crizei asupra situației lor personale, ei par mai mult preocupați de efectele la alte niveluri.
a. În momentul de față
⇒ La nivelul UE:
Mai mult de jumătate dintre respondenți (58%) au perceput deja la nivel personal consecințele, dintre aceștia:
¾ 20% declară că pentru ei personal consecințele au fost foarte importante ,
¾ 38% declară că aceste consecințe sunt destul de importante .
⇒ Variații la nivelul statelor membre:
Se înregistrează valori mai mari ale variațiilor între statele membre decât cele în cazul evaluării consecințelor la diferitele niveluri ale economiei. Diferența poate să ajungă până la
61%.
¾ Cel mai mare procent de cetățeni care declară că consecințele sunt importante pentru ei la nivel personal s-a înregistrat în Grecia și Ungaria (88%) și în Estonia (82%)
¾ Cel mai mic procent, în trei state scandinave: Danemarca (22%), Suedia (24%) și
Finlanda (27%).
b. În viitor
⇒ La nivelul UE:
56% dintre europeni se așteaptă ca, în următorii cinci ani, consecințele crizei economice și financiare asupra lor personal să fie importante (dintre aceștia , în medie 18% declară că vor fi „foarte importante” iar 38% „destul de importante”).
⇒ Variații la nivelul statelor membre:
Există variații importante între statele membre, diferența ajungând până la 51%.
¾ Pesimismul privind consecințele crizei la nivel personal este cel mai mare în Grecia
(89%), Ungaria (86%) și Lituania (77%).
¾ Valorile cele mai mici s-au înregistrat în Danemarca (15%), în Finlanda (27%) și
Olanda (28%).
II. Cei mai capabili actori care să se ocupe de criza financiară și mijloacele pe care să le folosească
A. Actorii
QD3 În opinia dumneavoastră, care dintre următorii actori considerați că s-ar putea ocupa cel mai eficient de consecințele crizei financiare și economice?
⇒ La nivelul UE:
¾ 25% dintre respondenți consideră că G8 este actorul cel mai capabil să îndeplinească
acest rol,
¾ 17% Uniunea Europeană,
¾ 15% Statele Unite,
¾ 14% guvernul lor național,
¾ 10% Fondul Monetar Internațional.
⇒ Variații la nivelul statelor membre:
Percepțiile asupra celui mai capabil actor care să se ocupe în mod eficient de criză
înregistrează variații mari în rândul statelor membre.
¾ G8:
- Este văzut ca fiind cel mai capabil de către cel mai mare număr de respondenți din Olanda (36%), Germania (35%) și Suedia (34%).
- Este văzut ca cel mai puțin capabil în Malta (10%), România (11%) și
Irlanda (12%).
¾ Uniunea Europeană:
- Este văzută ca fiind cel mai capabil actor care să se ocupe de criza financiară în Grecia (28%), Cipru (27%) și Polonia (26%).
- Este văzută ca cel mai puțin capabil actor în UK (6%), Suedia (8%) și
Danemarca (9%).
¾ Statele Unite:
- Este considerat cel mai eficient actor de către cei mai mulți cetățeni din
Suedia (31%), Danemarca (29%), Franța și Belgia (22%).
- A obținut cele mai puține răspunsuri în Grecia (6%), Bulgaria și
Lituania (8%).
¾ Guvernul național:
- Este privit drept cel mai eficient actor de către cea mai mare parte a respondenților din România (32%), UK (20%) și Irlanda (20%).
- Procentele cele mai mici sunt obținute în Republica Cehă (6%), Olanda și Bulgaria (7%).
¾ FMI:
- A fost ales cel mai des în Finlanda (22%), Olanda (17%), Letonia și
Grecia (14%).
- A obținut cel mai mici procente în Bulgaria (5%), Suedia (6%), Polonia, Portugalia și Irlanda (7%).
⇒ Variații socio-demografice:
¾ Persoanele mai tinere și cu niveluri mai înalte de educație, au mai multă încredere decât media în G8.
¾ În cazul persoanelor care stau acasă (femei sau bărbați), Uniunea Europeană are cele mai puține șanse să fie considerată actorul cel mai capabil.
B. Acțiune individuală sau colectivă?
a. Percepția:
QD4 Considerați că până acum, pentru a face față crizei financiare și economice, diferitele state membre ale Uniunii Europene au avut tendința de a acționa individual sau colectiv?
Cei chestionați au fost întrebați mai întâi despre percepțiile pe care le au asupra modalităților de acțiune de până acum a statelor membre în cazul crizei financiare și economice.
⇒ La nivelul UE:
¾ 44% dintre europeni consideră că statele membre au avut tendința de a acționa la nivel național
¾ 39% declară că statele membre au avut tendința de a acționa în mod coordonat cu alte țări din UE
¾ O proporție mare de cetățeni (17%) au răspuns „Nu știu” la această întrebare.
⇒ Variații la nivelul statelor membre:
¾ Părerea că statele membre au acționat individual este cel mai răspândită în Danemarca
(71%), Olanda (66%) și Belgia (58%).
¾ Părerea că această acțiune a reprezentat un efort coordonat este împărtășită de cei mai mulți cetățeni din Finlanda (55%), Republica Cehă (53%) și Letonia (50%).
¾ În unele țări, majoritatea celor chestionați au declarat „nu știu”, mai ales în cele mai noi două state membre România (43%) și Bulgaria (41%).
b. Preferința
QD5 Ca și cetățean ați spune că ați fi mai bine protejat (față de actuala criză financiară și economică) dacă România ar adopta măsuri și le-ar aplica la nivel național sau dacă le- ar aplica într-un mod coordonat cu țările din Uniunea Europeană?
⇒ La nivelul UE:
¾ 61% dintre europeni declară că s-ar simți mai bine protejați dacă țara lor ar adopta măsuri și le-ar aplica într-un mod coordonat cu alte țări din UE.
¾ 26% s-ar simți mai bine protejați dacă țara lor ar adopta măsuri și le-ar aplica la nivel național.
¾ 13% au răspuns „Nu știu” la această întrebare.
⇒ Variații la nivelul statelor membre:
¾ Măsurile coordonate cu alte țări din UE sunt susținute în cel mai mult în Estonia
(83%), Grecia (78%) și Ungaria (76%).
¾ Adoptarea de măsuri la nivel național este susținută cel mai mult în UK (41%), România (36%), Danemarca și Austria (33%). Cu toate acestea, trebuie subliniat că în aceste trei țări, proporția celor care au răspuns că sunt în favoarea unei acțiuni colective este mai mare decât a celor care au declarat că susțin măsuri la nivel național.
¾ Numărul celor care au răspuns „Nu știu” este relativ mare în trei țări: Irlanda (30%), Portugalia (28%) și România (25%).
⇒ Variații socio-demografice:
¾ Persoanele care au absolvit o formă de învățământ după vârsta de 20 de ani și cei care se află în poziții de conducere s-ar simți mai bine protejați dacă acțiunile s-ar face într-un mod coordonat.
¾ Persoanele care stau acasă (bărbați/femei) s-ar simți mai bine protejați dacă statele ar acționa la nivel național.
C. Cele mai eficiente măsuri care urmează să fie luate de către UE
QD9 Anumite măsuri menite să combată actuala criză economică și financiară sunt discutate în prezent în cadrul instituțiilor europene. Pentru fiecare dintre aceste măsuri , spuneți-mi dacă dvs. credeți că vor fi eficiente sau ineficiente în combaterea crizei?
Rezultatele reflectă faptul că toate cele patru măsuri care se dezbat în momentul de față în
Parlamentul European sunt susținute de majoritatea celor care au răspuns.
a. O mai bună coordonare între politicile economice și financiare ale statelor membre în
Uniunea Europeană este considerată mai degrabă eficientă de către 71% dintre europeni.
⇒ Variații la nivelul statelor membre:
¾ Cele mai mari proporții de respondenți care consideră că este eficientă se înregistrează în Grecia (89%), Cipru (87%) și Belgia (85%).
¾ Cele mai mici sunt în UK și Letonia (57%), precum și în Portugalia (58%).
b. Verificarea și supravegherea de către Uniunea Europeană a activităților celor mai importante grupuri financiare internaționale este considerată o măsură eficientă în contracararea crizei economice și financiare de către 67% dintre respondenții UE.
⇒ Variații la nivelul statelor membre:
| ¾ | Cele mai multe răspunsuri care evaluează această măsură ca eficientă sunt în Grecia
și Cipru (83%), precum și în Slovacia (82%). |
|
| ¾ | Cele mai puține răspunsuri care împărtășesc această părere sunt în UK, Estonia
(52%) și Letonia (54%). |
|
| c. | Supravegherea de către Uniunea Europeană a cazurilor în care sunt utilizate |
finanțe publice pentru salvarea unei instituții financiare este, de asemenea, considerată
drept o măsură eficientă de către 67% dintre cei chestionați în UE.
⇒ Variații la nivelul statelor membre:
¾ Cele mai multe răspunsuri care evaluează această măsură ca eficientă sunt în Grecia
(85%), Slovacia (83%) și Cipru (82%)
¾ Cele mai puține răspunsuri au fost înregistrate în UK și Danemarca (49%) și în
Estonia (52%).
d. Un rol mai important al Uniunii Europene la nivel internațional în reglementarea serviciilor financiare este considerat o măsură eficientă de către 66% dintre europeni (17% o percep ca „foarte eficientă” iar 49% ca „mai degrabă eficientă”).
⇒ Variații la nivelul statelor membre:
¾ Această măsură este susținută cel mai mult de către respondenții din Grecia (86%), Cipru (85%) și Slovacia (81%).
¾ Cel mai mic sprijin îl primește în Letonia (46%), UK (51%) și Estonia (54%).
III. Rolul Euro în cadrul crizei financiare
A. Rolul protector al Euro în cele 27 state membre
⇒ La nivelul UE:
QD8 În general euro a diminuat efectele negative ale actualei crize financiare și economice.
¾ 44% dintre cetățeni cred că euro nu a diminuat efectele negative ale crizei financiare și economice (18% total în dezacord, 26% tind să fie în dezacord).
¾ 39% dintre cei care au răspuns consideră că euro a diminuat efectele negative
(10% total de acord, 29% tind să fie de acord).
¾ Un procent relativ mare de cetățeni (17%) nu au răspuns la această întrebare.
⇒ Variații la nivelul statelor membre:
Tabelul reflectă următoarele rezultate:
¾ Proporția celor care au răspuns că sunt de acord cu rolul pozitiv al euro este cea mai mare în Slovacia (66%), Finlanda (61%) și Belgia (54%).
¾ Opinia că moneda euro nu a contribuit la diminuarea efectelor negative ale crizei este împărtășită cel mai puțin în Republica Cehă (56% cred acest lucru), Germania și UK (54%).
¾ În 17 țări proporția celor care cred că euro a avut un rol pozitiv în diminuarea efectelor crizei este mai mare decât a celor care cred contrariul (SK, FI, BE, SI, IT, EL, NL, LU, CY, MT, AT, HU, IE, PT, EE, PL, RO).
¾ În 9 țări o majoritate relativă consideră că moneda euro nu a diminuat efectele crizei (BG, UK, LV, LT, CZ, DE, SE, DK, FR).
¾ În Spania opiniile sunt repartizate perfect egal (41% vs. 41%).
¾ În cele două țări care au devenit membre recent (BG, RO) proporția celor care au răspuns „Nu știu” este foarte mare: Bulgaria 51% și România 41%.
B. Sentimentul că sunt mai bine protejați: țările din zona euro
Cetățenii din zona euro au fost întrebați dacă sunt de cord cu următoarea afirmație:
QD6a Țara dumneavoastră ar fi fost mai bine protejată în fața actualei crize financiare și economice dacă ar fi păstrat vechea monedă națională?
|
|
Răspunsurile la această întrebare sunt distribuite în mod egal la nivelul UE, dar reflectă
variații mari la nivel național.
⇒ La nivelul UE:
¾ 45% dintre cei chestionați au fost de acord cu afirmația (22% total de acord,
23% au exprimat tendința de a fi de acord).
¾ 45% au declarat că nu sunt de acord (24% total în dezacord, 21% cu tendința de a fi în dezacord).
¾ 10% au răspuns cu „Nu știu”.
⇒ Variații la nivelul statelor membre:
¾ Proporția cea mai mare a persoanelor care au fost de acord cu afirmația că țara lor ar fi fost mai bine protejată dacă ar fi păstrat vechea monedă națională a fost întâlnită în Portugalia (62%), Italia și Spania (53%).
¾ A înregistrat valorile cele mai mici în Slovacia și Finlanda (72%), precum și în Slovenia (71%), Slovacia și Slovenia numărându-se printre țările care au adoptat euro cel mai recent.
¾ În 12 țări din 16, majoritatea persoanelor consideră că țara ar fi mai bine protejată de moneda euro (SK, FI, SI, NL, LU, IE, MT, BE, AT, FR, DE, EL).
¾ Proporția celor care sunt de părere că țara lor ar fi fost mai bine protejată de fosta monedă națională decât de euro este mai mare doar în 4 țări (PT, IT, ES și CY)
⇒ Variații socio-demografice:
¾ Femeile cred într-o măsură mai mare decât bărbații că țara lor ar fi fost mai bine protejată de fosta monedă națională (49% vs. 41%). De aceeași opinie sunt și persoanele care și-au încheiat studiile la 15 ani sau mai devreme (59% vs. 45% media UE) și cei care stau acasă (56%).
¾ În rândurile celor care au o profesie se înregistrează o mai mare proporție a celor care se consideră protejați de euro. În timp ce media pe UE este de 45%, pentru manageri proporția este de 67%, pentru persoanele independente este de 51%, pentru cei care au absolvit studiile după vârsta de 20 de ani este
de 64% iar pentru cei care mai studiază încă este de 53%.
C. Sentimentul că sunt mai bine protejați: țări care nu fac parte din zona euro
Trei țări au respins adoptarea monedei euro. Opt țări sunt obligate să o adopte. Le-a fost adresată următoarea întrebare:
QD6b Țara dumneavoastră ar fi fost mai bine protejată în fața actualei crize financiare și economice dacă ar fi adoptat moneda unică europeană, euro?
Deși, în medie, răspunsul mediu înregistrat în rândul celor din zona euro este acela că nu oamenii nu se simt mai protejați de moneda euro decât de fosta monedă națională, trebuie remarcate variațiile mari dintre statele membre care au respins euro și cele care sunt obligate să accepte moneda euro.
⇒ În afara zonei Euro
¾ În medie 46% nu sunt de acord cu afirmația că ar fi mai bine protejați de euro (23%
total în dezacord și 23% tind să fie în dezacord).
¾ 36% dintre cei care au răspuns sunt de acord (11% total de acord, 25% tind să fie de acord).
¾ Din nou, în medie proporția celor care au răspuns „Nu știu” este ridicată, 18%.
⇒ Variații la nivelul statelor cărora li s-a cerut să adopte moneda euro:
Persoanele care sunt cel mai convinse că ar fi mai bine protejate de efectele crizei financiare și economice dacă ar adopta moneda euro au fost întâlnite în Ungaria (61%), România (44%) și Polonia (41%). Aceste trei țări sunt obligate să adopte moneda euro în viitor.
¾ În afara celor trei țări care au respins deja moneda euro (v. paragraful următor), impresia că moneda euro nu i-ar fi protejat mai bine este împărtășită în mare măsură în: Republica cehă (58%), Lituania (55%) și Letonia (50%).
¾ În rândul acelor trei țări care au respins deja adoptarea monedei euro, proporția celor care nu sunt de acord cu afirmația este de 61% în Danemarca, 59% în UK și 54% în Suedia.
¾ În cele două țări care au aderat în 2007, numărul celor care au răspuns „Nu știu” este ridicat: în Bulgaria 40%, iar în România 37%.
⇒ Variații socio-demografice:
¾ Bărbații (40%) consideră într-o mai mare măsură decât femeile (31%) că țara lor ar fi mai protejată dacă adoptă euro. Același lucru se poate constata și în ceea ce privește nivelul de educație. Dacă în medie proporția este de 36%, răspunsurile în favoarea opiniei că moneda euro ar oferi o protecție mai mare se ridică la 43%. Proporția celor care împărtășesc această opinie este direct proporțională cu nivelul de educație, studenții demonstrând, de asemenea, un sprijin mai mare decât media (43% față de 36%).
¾ Opinia contrară este împărtășită într-o măsură mai mare de către cei care și-au încheiat studiile la 15 ani sau mai devreme, 51% dintre aceștia nefiind de acord cu afirmația, și de către cei care sunt la pensie, 50%.
D. Țări obligate să adopte moneda euro: să accelereze sau nu adoptarea monedei euro
Această întrebare a fost pusă în Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia și România, țări obligate să adopte moneda euro în următorii ani:
QD7 Precum știți, țara dumneavoastră urmează să adopte moneda unică europeană, Euro, în următorii ani. Dumneavoastră ați prefera să …?
⇒ În țările obligate să adopte moneda euro:
¾ 29% dintre cei care au răspuns s-au pronunțat în favoarea accelerării
procesului;
¾ 29% sunt în favoarea încetinirii procesului;
¾ 19% consideră că ar trebui continuat așa cum s-a stabilit, fără nicio schimbare de ritm.
¾ Numai 7% declară că procesul ar trebui oprit în totalitate.
¾ 16% au răspuns „Nu știu”.
⇒ Variații la nivelul statelor membre:
¾ Cel mai mare sprijin în favoarea accelerării procesului este în Ungaria
(47%) și România (35%).
¾ Dorința de a încetini procesul este cel mai pronunțată în Lituania (50%) și
Polonia (41%).
¾ În Estonia, 42% dintre cei care au răspuns consideră că procesul ar trebui să continue așa cum s-a stabilit. În Bulgaria 34% s-au pronunțat în favoarea aceluiași lucru.
⇒ Variații socio-demografice:
¾ Bărbații sunt mai degrabă în favoarea accelerării procesului decât femeile
(34% vs. 24%).
¾ Susținerea accelerării procesului descrește odată cu vârsta celor chestionați dar crește în funcție de nivelul de educație al acestora și este întâlnită într-o măsură mai mare în rândul lucrătorilor independenți (36%) și al managerilor (35%);
¾ Persoanele de peste 55 de ani, cei aflați la pensie și cei care și-au încheiat studiile la 15 ani sau mai devreme se pronunță într-un număr mai mare în favoarea opririi procesului (în total 10%).
Unitatea de monitorizare a opiniei publice
Jacques Nancy
Tel. 32.2.284 24 85
Nives Žun
Tel. 32.2.284 43 99
Elise Defourny
Tel. 32.2.284 11 23
